Aproape 85 la sută dintre români cred că statul creează mai multe probleme decât rezolvă, iar 77,4 la sută cred că statul este cel mai prost administrator, majoritatea considerând că autorităţile cheltuiesc prea puţin cu sănătatea, sistemul de pensii, învăţământul şi asigurările pentru şomaj, potrivit unui studiu.
Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii al Academiei Române a realizat o anchetă sociologică având drept temă perspectiva opiniei publice asupra politicilor sociale din România. Cercetarea s-a focalizat pe atitudinile şi evaluările populaţiei privind rolul social al statului, suportul pentru cheltuielile publice sociale şi opţiunile privind organizarea sistemelor de asigurări sociale în sistem public sau privat. Principala concluzie a cercetării este aceea că există un consens larg în privinţa unui rol mai activ al statului în redistribuirea resurselor către cei care au nevoi mai mari, în managementul riscurilor sociale şi în sporirea incluziunii sociale. Potrivit rezultatelor studiului, în opinia publică românească există o susţinere puternică (78-90 la sută acord total sau acord) pentru politici sociale care să asigure locuri de muncă, un nivel de trai decent pentru şomeri şi un venit minim garantat pentru cei nevoiaşi, precum şi reducerea inegalităţilor economice. Dacă în privinţa rolului social al statului se observă consens social, opinia publică este divizată cu privire la cheltuielile cu ajutoarele sociale. Puţin mai mult de jumătate dintre români (52,8 la sută acord total şi acord) cred că statul ar trebui să cheltuiască mai puţin cu ajutoarele sociale. Cetăţenii au o viziune critică asupra capacităţii administrative a statului român. Cei mai mulţi respondenţi cred că statul „este cel mai prost administrator” şi ”creează mai multe probleme decât rezolvă”. În contextul dezbaterilor privind reforma sistemelor de asigurări sociale, există un curent majoritar în opinia publică favorabil menţinerii sistemelor de asigurări sociale în întregime în sistemul public: 62 la sută în cazul asigurărilor pentru şomaj, 57 la sută pentru sistemul de pensii şi 55 la sută pentru sistemul de sănătate, au mai arătat autorii studiului.
Totodată, conform concluziilor studiului, există un consens social în evaluarea critică a cheltuielilor publice sociale (70-90 la sută) în mai multe domenii. Segmente largi ale opiniei publice consideră că statul cheltuieşte prea puţin cu sănătatea (89 la sută), sistemul de pensii (83 la sută), sistemul de învăţământ (83 la sută), construcţia de locuinţe (82,5 la sută), asistenţa socială (75 la sută) şi asigurările pentru şomaj (69,5 la sută). „Gradul de universalitate al politicilor publice influenţează amplitudinea suportului social pentru cheltuielile sociale. Astfel, de pildă, sănătatea sau politicile de suport pentru copil au o susţinere mai largă decât politicile adresate unor grupuri particulare, cum ar fi studenţii sau beneficiarii de ajutoare sociale (venit minim garantat). Cu cât o măsură de politică socială ţinteşte segmente mai restrânse sau marginale ale societăţii, cu atât suportul social pentru respectiva măsură este mai scăzut”, se mai arată în studiul citat. Interviurile au fost realizate faţă în faţă, la domiciliul subiecţilor. Culegerea de date a avut loc în anul 2013. La un grad de încredere de 95 la sută, marja de eroare la nivelul întregului eşantion este de +/- 2,8 la sută.
