Home Social ARAS acuză indolența lui Tătaru: consumatorii de droguri injectabile folosesc seringile la...

ARAS acuză indolența lui Tătaru: consumatorii de droguri injectabile folosesc seringile la comun; HIV și hepatitele fac ravagii

DISTRIBUIŢI

Din cauza lipsei de fonduri, echipa mobilă ARAS, care a oferit timp de peste 20 de ani servicii de prevenire persoanelor cu vulnerabilitate crescută, nu mai intervine pe străzile Bucureştiului de la finele lunii decembrie 2020.

La centrul de asistenţă comunitară ARAS Titan (deschis în 2008 pentru a oferi servicii de reducere a riscurilor) nu mai există, de o săptămână, seringi de 1 ml (pe care persoanele care consumă droguri prin injectare nu le găsesc nici în farmacii).

Prin urmare, consumatorii de droguri injectabile din Bucureşti refolosesc seringile deja utilizate sau le folosesc în comun cu alţi consumatori. Rezultatul este că infecţia cu HIV şi hepatitele virale se răspândesc deja, lovind din nou această categorie de persoane deja vulnerabile şi, de aici, comunitatea în ansamblu.

Cum s-a ajuns în acest punct ne explică Maria Georgescu, Director Executiv, ARAS:

Pentru că autorităţile naţionale (Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională Antidrog) au contat mereu pe sprijinul finanţărilor externe contractate direct de organizaţiile neguvernamentale şi care, practic, au încetat să existe în 2020; pentru că nu prevăd sume alocate sprijinirii activităţilor de reducere a riscurilor de infectare cu HIV/hepatite B şi C pentru persoanele din grupurile-cheie (consumatori de droguri, lucrători sexual, bărbaţi care fac sex cu bărbaţi). Planul operaţional HIV/SIDA realizat în cadrul unui proiect cu finanţare prin Fondul Global pentru SIDA, Tuberculoză şi Malarie este încă neasumat şi nesemnat de către autorităţile naţionale, din 2017.

Pentru că în prezent, când fondurile structurale europene sunt disponibile pentru autorităţile naţionale din domeniul sănătăţii şi domeniul social, ele nu sunt alocate şi pentru nevoile medicale şi sociale ale acestor persoane vulnerabile şi defavorizate. Programele POCU sunt exclusiv pentru persoanele care deţin carte de identitate, iar unele numai pentru cele ce au asigurare de sănătate. Contractele de finanţare pentru aceste programe conţin nişte limitări care le fac complet inadecvate lucrului cu persoanele vulnerabile – o birocraţie lipsită de umanitate.

Pentru că politicile naţionale şi legislaţia aferentă în domeniul prevenirii bolilor infecţioase au prevederi inaplicabile, sunt alcătuite defectuos, în sensul în care prevăd un mecanism de aplicare ce nu poate fi pus în practică:

– seringile prevăzute în Programul Naţional HIV/SIDA să fie achiziţionate de către DSP, care să le dea spitalelor de boli infecţioase, pentru a le contracta, şi
– indicatorii, bugetul şi calendarul de implementare (de câteva luni) inadecvate ale Programului de Interes Naţional al Agenţiei Naţionale Antidrog se aplică în cadrul unei HG (560/2005) care prevede de asemenea o metodologie inadecvată şi inaplicabilă, anume colectarea şi înregistrarea datelor personale ale celor care sunt beneficiarii serviciului.

Pentru că Ministerul Sănătăţii nu a elaborat niciodată modalităţi de contractare a serviciilor de prevenire şi asistenţă medico-socială către ONG-uri, nici nu include acest tip de servicii în legislaţia privitoare la sănătatea publică, domeniu care este 100% medicalizat şi nu ia în considerare prevenirea şi asistenţa în comunitate (testarea în comunitate, asistenţa pentru aderenţa la îngrijire şi tratament, activitatea educatorilor între egali).

Pentru că autorităţile locale nu includ în şi nu bugetează multianual în strategiile lor (clar şi explicit) activităţi de prevenire (HIV/hepatite, a tuberculozei) dedicate persoanelor vulnerabile. Nu au decis cu privire la procedura legală (există mai multe formule legale ce pot fi utilizate) competitivă şi transparentă pentru programe multianuale şi ţin cu stricteţe de domeniul limitelor geografice ale sectoarelor pentru a acorda asistenţă oamenilor vulnerabili, care însă nu ţin cont de aceste limite geografice şi rămân pe dinafara sistemelor de asistenţă socială de sector.

Pentru că toate eforturile făcute de ARAS, care a depus propuneri de finanţare la Ministerul Sănătăţii, la unele primării de sector, care a oferit autorităţilor locale şi naţionale infrastructura echipei de teren (ca şi a centrului de asistenţă comunitară şi a altor servicii sociale) pentru a contribui şi la activităţi în comunitate, menite să prevină transmiterea COVID-19, care a intentat şi un proces împotriva MS pentru că nu asigură distribuirea seringilor prevăzute în programul HIV (proces pierdut în primă instanţă, dar urmat de recurs), au fost fără rezultat.

La începutul acestei luni, am adresat din nou autorităţilor centrale şi locale, cu atribuţii sau capacitate de intervenţie în domeniu, scrisori prin care le solicităm sprijinul în remedierea acestei crize, cu care ne confruntăm periodic.

 

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.