Municipiul Constanta a fost animat, timp de trei zile, de manifestarile prilejuite de evenimentul -Zilele culturii aromane-, organizat de Comunitatea Aromana din Romania, in perioada 25-27 august. Prin expozitii de arta plastica si fotografica ale artistilor de origine aromana, simpozioane, seminarii, lansare de carte, spectacole de muzica si dans traditionale, piese de teatru puse in scena de cei care inca isi mai recunosc originile etnice si, nu in ultimul rand, printr-o serbare campeneasca, membrii comunitatii au amintit ca traditiile si cultura aromana sunt inca vii si demne de admiratie.
Cea de-a treia editie a -Zilelor Culturii Aromane- a debutat cu vernisajul expozitiei de arta contemporana de la Muzeul de Arta din Constanta, unde noua artisti au incercat sa arate prin operele lor contemporaneitatea spiritului aroman. Participantii la eveniment s-au delectat apoi cu spectacole de dans traditionale sustinute de catre cei mai tineri membri ai comunitatii.
O alta componenta a manifestarii culturale a constituit-o seminarul cu tema -Aromanii si Europa-, in cadrul caruia nume importante ale comunitatii au sustinut comunicari privind istoria si civilizatia aromana, atingand, in acelasi timp, probleme legate de statutul actual al aromanilor. Cu acest prilej, Romedi Arquint – presedintele Federal Union of European Nationalities (FUEN), Tomasz Wicherkeiwicz – vicepresedintele Biroului European pentru Limbi Minoritare (EBLUL) – si Aleksander Studen-Kircher – presedintele Youth European Nationalities (YEN), si-au declarat intentia de a-i coopta pe aromani in structurile pe care le reprezinta. Nu in ultimul rand, lansarea cartii -Istoria aromanilor- – o culegere de articole semnate de cercetatorul Thede Kal – a reprezentat un punct de intalnire al punctelor de vedere, de cele mai multe ori divergente cu privire la teoriile despre aromani – de la etnogeneza pana la statutul contemporan.
Evenimentul s-a incheiat in spiritul unei sarbatori campenesti, desfasurata in satul tulcean Stejarul, sarbatoare ce a strans laolalta mai bine de doua mii de aromani.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane