Mediul urban modifică unii parametri ai fenomenelor meteo, determinånd dezvoltarea unor caracteristici climatice locale. "Insula de căldură" a orașului este unul din efectele cele mai cunoscute: în perimetrul unor aglomerări urbane temperatura aerului la suprafață este mai ridicată cu cåteva grade Celsius decåt temperatura aerului la suprafață înregistrată în zonele rurale din apropiere. Efectul este mai puternic, de obicei, noaptea, dar și cånd viteza våntului este relativ scăzută. "Efectul de <<insulă de căldură>> se datorează, pe de-o parte, prezenței materialelor de tipul betonului, asfaltului, care absorb radiația solară directă în măsură mult mai mare decåt o suprafață acoperită cu vegetație. Aceste materiale vor radia căldura. Pe de altă parte, prezența
clădirilor impunătoare contribuie și ea la diminuarea pierderilor de căldură din sistemul urban. În plus, traficul poate contribui la acest efect", a explicat pentru "Curentul" Roxana Bojariu, șeful Secției Climatologie din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie. Nu numai temperatura, dar și cantitatea de precipitații poate fi influențată de mediul urban. Efectul de tip "insulă de caldură" crește instabilitatea aerului – unul din factorii care concură la formarea norilor. Un alt factor favorizant pentru formarea norilor este prezența anumitor poluanți, precum micile particule de praf ridicate în atmosfera orașului. "Pentru București, surse de particule materiale aflate în suspensie în aer sunt, de exemplu, șantierele numeroase. Traficul contribuie și el la acest tip de poluare. Există, însă, și o sursă naturală datorată tipului de sol prezent în cåmpia pe care este așezat orașul. Acest tip de sol
-loess- este ușor ridicat de vånt și purtat peste oraș. Concentrația acestor pulberi este urmarită prin observațiile care de cåțiva ani se fac în rețeaua Agenției de Protecția Mediului. Monitorizarea pulberilor din atmosfera unor aglomerări urbane ca cea a Bucureștilor are în vedere realizarea unor planuri de acțiune care, puse în practică, să reducă acest tip de poluare", a spus Bojariu. Formarea norilor, în general, și a celor care dau naștere precipitațiilor, în particular, este favorizată de condițiile de instabilitate create în partea a doua a zilei, cånd sub efectul radiației solare directe s-a produs evaporarea apei din sol, dar și de la suprafața lacurilor și råurilor. "Acest lucru se întåmplă cånd există o rezervă de apă în sol îndeajuns de importantă, cum este cazul perioadei pe care o traversăm. Practic, de la începutul anului 2010 am avut cantități de precipitații ce au depășit norma climatică în majoritatea regiunilor țării", a mai spus Roxana Bojariu.
