Bucurestenii risca sa nu mai poata imprumuta nicio carte de la bibliotecile de cartier intrucat situatia deplorabila in care se gasesc filialele Bibliotecii Metropolitane Bucuresti (BMB) si dezinteresul continuu pe care autoritatile locale il manifesta fata de aceste institutii vor duce la disparitia lor. De cealalta parte, autoritatile locale se intreaba daca -mai vin oamenii la biblioteca publica?!-. Raspunsul pertinent, sugestiv si, deopotriva, alarmant dat de reprezentantii BMB este ca -da, mai vin. Conditia minimala este ca ea sa existe-.
Filialele BMB, in pofida faptului ca exista intr-o capitala europeana, nu pot nici pe departe sa pretinda standarde europene. Mai mult, pana la apropierea de parametrii occidentali, biblioteca publica din Bucuresti nu respecta prevederile legale din Romania, adica Legea 334/2002 a bibliotecilor.
15 spatii retrocedate, inlocuite cu patru care nu pot fi folosite
Potrivit articolului 26 din actul normativ mentionat, -activitatea BMB este finantata integral din bugetul Consiliului General al Municipiului Bucuresti-. Consilierii, carora reprezentantii BMB le-au inaintat de mai multe ori strategia de dezvoltare a institutiei, nu au tinut seama de ea, ci au decimat spatiile – si asa insuficiente – ale filialelor. Si au facut-o respectand legea – a retrocedarilor – si, in acelasi timp, incalcand legea – a bibliotecilor. Astfel, din anul 2003, BMB a pierdut, pe fondul retrocedarilor, 15 spatii, ramanand cu 30 de filiale, fata de minimul de 80 cerut de lege. CGMB a oferit in schimb scheletul altor patru spatii care, in lipsa unor fonduri suplimentare, nu au putut fi declarate operationale. Tot din ratiuni financiare, in Bucurestii cu pretentii de capitala europeana, la inceput de secol XXI, inca mai exista biblioteci incalzite cu lemne – -Dimitrie Cantemir- din sectorul 2 – sau fara grup sanitar – -Mihai Eminescu- din sectorul 6, -Elena Farago- din sectorul 5. De asemenea, niciuna din biblioteci nu atinge suprafata minima prevazuta legal – 375 metri patrati, existand filiale cu un spatiu de numai 12 metri (-Pan Halipa-), 38 (-N. Iorga-) sau 32 (-E. Farago-).
Doar 10 procente din fondul de carte necesar in sectorul 1
Legea se incalca si din perspectiva personalului insuficient, iar din punctul de vedere al documentelor existente in fiecare biblioteca si al numarului de calculatoare cu care ar trebui sa fie dotate, comparatia intre cifrele care reflecta realitatea si cele prevazute de lege scoate la lumina o situatie deplorabila. Astfel, in sectorul 1, Capitala noastra asteapta sa intre in Europa cu numai sapte biblioteci din cele noua necesare, a caror suprafata este cu 600 de metri patrati mai mica decat cea ceruta de lege. De asemenea, in tot sectorul 1 exista doar cinci calculatoare din cele 30 cerute, iar fondul de documente abia daca depaseste 10 procente din cele prevazute legal. Nici sectorul 2 nu are o situatie mai fericita, aici numarul filialelor fiind cu opt sub cel prevazut de lege, acestea fiind dotate cu trei calculatoare din cele 42 necesare. In sectorul 3, alarmanta este lipsa fondului de carte si a dotarii IT, cele noua filiale dispunand de numai 65.000 de documente din cele peste 325.000 prevazute legal si avand trei calculatoare fata de 48 care ar trebui sa existe. Cei care locuiesc in sectorul 4 si doresc sa citeasca o carte nu o pot face decat la cinci biblioteci, dintre care numai una este dotata cu calculator. Din fondul de carte necesar, este disponibil aproximativ 40%, iar personalul care ar trebui sa ii indrume pe cititori este redus la jumatate.
Niciun calculator in sectorul 5
Mai bine insa decat in sectorul 5, unde doar cinci angajati, din 33 cati ar trebui sa fie, conform legii, lucreaza in cele trei biblioteci operationale – fata de minimum opt cerute prin lege -, niciuna dintre ele nefiind dotata IT. Sectorul 6 se mandreste cu 422 de metri patrati alocati bibliotecilor publice, fata de mai bine de 5.200 care li se cuvin conform legii, si cu 32 de calculatoare mai putin decat numarul pe care il prevad normele legale.
Cu toate acestea, evaluarea personalului de specialitate din BMB reflecta rezultate satisfacatoare, peste standardele de performanta, bibliotecarii reusind, in ciuda conditiilor improprii, sa mentina interesul bucurestenilor pentru lectura.
