Blocarea pieței de muncă belgiene pentru români: o măsură exagerată și inutilă

Angajații sau cei în căutarea unui loc de muncă din Belgia sau alte state mai vechi membre UE nu au de ce să se teamă de prezența lucrătorilor români și bulgari pe piața muncii, iar autoritățile din țările respective nici atât. Din 2007, salariile nu au scăzut semnificativ, iar rata șomajului a crescut foarte puțin, în țările mai vechi membre UE în care românii au migrat la muncă.  În plus, chiar  Comisia Europeană a demonstrat că lucrătorii români au dus la creșterea economiei UE și a statelor membre, precizează reprezentanții Ministe­rului român al Muncii și Protecției Sociale, după ce săptămâna trecută, un oficial de la Bruxelles a declarat că Belgia vrea să ia măsuri împotriva concurenței „neloiale“ generate de prezența românilor și bulgarilor pe piața muncii din această țară. Asta după ce, în decembrie, guvernul federal belgian a decis să prelungească restricțiile cu încă doi ani pentru lucrătorii români și bulgari.
Secretarul de stat pentru combaterea fraudei sociale și fiscale, John Crombez, a declarat  că vrea să aducă mai mulți bani la Bugetul Belgiei, iar prima măsură va fi să se ocupe de „concurența neloială“ provo­cată de prezența lucrătorilor români și bulgari, care acceptă salarii mai mici decât belgienii.
Ministerul român al Muncii reacțio­nează și precizează că studiile făcute de specialiștii români și bulgari și prezentate Comisiei Europene arată că impactul celor veniți la muncă după 2007 în statele UE este nesemnificativ asupra salariilor și locurilor de muncă a lucrătorilor din statele mai vechi membre.
Efectele sunt vizibile doar în țările cu afluxuri semnificative de forță de muncă din România și Bulgaria, respectiv Spania și Italia. Rata medie șomajului a crescut cu doar 0,02 puncte în țările care continuă să pună restricții românilor și bulgarilor pe piața muncii și nu va continua să crească semnificativ, precizează Minis­terul Muncii într-un răs­puns la o solicitare a ziarului „Curentul“.

Românii contribuie la PIB-ul UE

Conform sursei citate, cele mai multe studii de impact asupra mobilității forței de muncă asupra salariilor și ocupării forței de muncă a lucrătorilor locali arată că salariile din cele 15 state membre sunt, pe termen scurt, în medie cu doar 0,24% mai mici decât ar fi fost fără lucrători din România și Bulgaria, iar pe termen lung impactul similar (-0.28%). Impactul este mai puternic pentru țările care au primit afluxuri semnificative din partea UE-2 – de aproximativ -0,7% pentru Spania și Italia.
Impactul asupra șomajului este de asemenea, marginal, cu o creștere de doar 0,02 puncte a ratei șomajului pe termen scurt și cu niciun efect pe termen mai lung, chiar și în țările unde afluxul de români și bulgari este mai mare.  Raportul CE din noiembrie arată că românii au un rol important în economiile țărilor destinație. PIB-ul UE a crescut cu 0,3%, iar cel al țărilor UE15 – mai vechi membre al Uniunii, a crescut cu 0,4%, arată repre­zentanții Ministerului Muncii.

Belgia a prelungit restricțiile pentru români

Guvernul federal belgian a decis, în decembrie 2011, să prelungească restricțiile pe piața muncii pentru cetățenii din România și Bulgaria, pentru o ultimă perioadă de 2 ani, respectiv până la 31 decembrie 2013. Cu toate acestea, românii care vor să lucreze în Belgia pot obține permise de muncă în domenii în care angajatorii belgieni nu pot acoperi necesarul de forță de muncă. Ministerul Muncii precizează că românii vor beneficia de aceeași procedură accelerată și simpli­fi­cată, de 5 zile, introdusă în iunie 2006, pentru lucrătorii proveniți din statele membre care au aderat în 2004.

Belgienii, în criză de angajați

Listele profesiilor cu foarte multe locuri de muncă vacante sunt lungi, pentru toate zonele Belgiei. Autoritățile actualizează și promovează listele cu funcțiile declarate critice în Valonia, Comunitatea germano­fonă belgiană, Flandra și în regiunea Bruxelles, în vederea simplificării proce­durilor de eliberare a permiselor de muncă de tip B.
În Valonia, forța de muncă este la mare căutare și au atu cei care au competențe în domenii ca asistența socială, serviciile de ajutor social fiind pe primul loc în topul angajatorilor cu deficit de forță de muncă. Se caută persoane capabile și dispuse să acorde ajutor familial bătrânilor, bolnavilor sau persoanelor cu dizabilități, la domiciliul acestora și fără ca activitatea de îngrijire să implice act medical. La mare căutare sunt și infirmierii pentru diverse instituții medicale, care să lucreze în nursing, ca administratori de tratamente, supraveghetori de stare de sănătate, asistenți pentru medici, chirurgi ori brancardieri. Pot lucra pentru salarii de peste 2.000 de euro în servicii de urgență, terapie intensivă, săli de operații, dar și la domiciliul pacienților, unde pot de exemplu să informeze și să consilieze familiile unor pacienți aflați la sfârșitul vieții. Solicitanții unor  astfel de posturi trebuie să aibă calități intelectuale, tehnice și practice dovedite, să fie empatici, buni comunicatori, devotați și voluntari.

Măcelarii și muncitorii în construcții, la mare căutare în Valonia

În această zonă sunt căutați foarte mult și măcelarii, pentru că, așa cum mărturisesc angajatorii pe site-urile de recrutare, este greu să se găsească tranșatori de carne talentați. Mulți români au plecat în această zonă cu tot cu familiile și și-au găsit foarte ușor de lucru în acest sector. Foarte mult de muncă dar puțini angajați sunt și în cofetării și patiserii și în alte sectoare din domeniul alimentar, dar cei pregătiți și dornici să migreze la muncă își pot găsi de lucru și ca zidari, sudori, instalatori, vopsitori, muncitori în construcții. Pentru cofreori, cerințele sunt minime: să aibă robustețe și să lucreze în aer liber, în echipă. Se caută și șefi de șantier, rezistenți la stres, buni negociatori și coordonatori și cu permis auto. Se angajează și electricieni, șoferi de utilaje grele , dar și vânzători la domiciliu.  În topul meseriilor cu o lipsă acută de specialiști disponibili să lucreze sunt și șefii -coordonatori de proiecte informatice în diverse sectoare -bancar, chimic, industrial, etc. Aceștia trebuie să aibă diplomă de master și minimum 5 ani de experiență, dar au și posibilitatea de a se perfecționa acolo. Tot cu studii superioare sau de specialitate se caută ingineri, desenatori  – în ingineria navală și aeronautică, mai ales.

Comunitatea germanofonă, în căutare de specialiști IT

Comunitatea germanofonă belgiană caută specialiști în IT, electroniști, personal pentru domeniul hotelier, ingineri, juriști, directori de vânzări, dar și mecanici, casieir sau dispeceri. Locuri de muncă libere sunt și pentru profesori sau personal pentru diverse instituții de învățământ, asistenți sociali, ergoterapeuți pentru persoane cu dizabilități sau kinetoterapeuți. Se caută și aici muncitori în construcții,  maiștri, supraveghetori, dar și chelneri.

La Bruxelles, se vânează „creiere“ pentru instituțiile europene

În Bruxelles, Capitala europeană, este bătălia cea mai mare pentru un loc bine plătit, cu mii de euro. Cu toate acestea, se caută în continuare mai ales persoane competente pentru instituțiile europene: consilieri, funcționari pentru serviciile juridice, de Resurse Umane, de legi sociale și nu numai, dar și traducători pentru Comisia Europeană, la portofoliul pentru Cultură, Educație și Multilingvism.
Candidații care aplică pentru o astfel de funcție trebuie să aibă studii superioare de specialitate în instituții acreditate din statele membre UE și să vorbească cel puțin două dintre cele trei limbi cel mai des folosite la Bruxelles: engleza, franceza și germana.
Angajatorii europeni vânează foarte mult și creiere din IT, având foarte mare nevoie de informaticieni în diverse sectoare din acest domeniu în plină expansiune: analiști-programatori, webdesigneri, administratori de rețele, hepldesk, etc. Se caută și secretare, dar și contabili, iar la mare căutare sunt și arhitecții, desenatorii, dar și infirmierii, tehnicienii, mecanicii auto, precum și muncitorii pentru construcții sau pentru diverse servicii utilitare, cum ar fi instalatorii. Procesul de recrutare și selecție este însă unul riguros, presupunând mai multe luni de verificări și tes­tări, pe baza CV-urilor în format european.

Salariul minim brut garantat în Belgia: aproape 1.400 de euro

În Belgia, salariile nu sunt stabilite prin lege, majoritatea fiind stabilite prin contracte colective de muncă, adică înțelegeri încheiate într organizațiile sindicale și angajatori.
Angajaților li se rețin 13, 7% din salariul brut pentru contribuțiile la securitatea socială, impozitul pe venit , care este variabil, în funcție de circumstanțele familiale ori alte reguli complexe. De la 1 ianuarie 2009, Salariul  brut minim garantat pentru toți lucrătorii care au peste 21 de ani și lucrează cu normă întreagă este de  aproape 1.400 de euro (1.387 de euro ). Tinerii care au mai puțin de 21 de ani au dreptul numai la un salariu legal mai mic.
Un sondaj din noiembrie 2008 al Serviciului Economic Public federal arată că 10% dintre salariați câștigă maximum 1.700 de euro pe lună, salariu brut, în timp ce 10% dintre salariați câștigă cel puțin 4.100 de euro pe lună, salariu brut.

Angajații cu studii superioare, cel mai bine plătiți

Managerii câștigă cel mai mult, iar menajerele, frizerii, coafezele, cosmeti­cienii și lucrătorii din  curățenie câștigă cel mai puțin. Persoanele cu o pregătire superioară  sunt cele care au salarii mari. Sectorul industriei petrochimice este cel mai bine plătit sector din economia Belgiei. Cele mai multe oportunități pentru o slujbă  bine plătită se găsesc în Bruxelles.
Ministerul român al Muncii precizează că legislația spune că lucrătorii trebuie să beneficieze necondiționat de salariile lor, iar angajații trebuie să respecte această libertate a lucrătorilor. Orice discriminare este interzisă, iar Inspectoratul de legi sociale din Belgia monitorizează aceste convenții și îi apără pe angajați.

Numeroși români și bulgari au venit în ultimii ani în Belgia. Numărul bulgarilor a crescut de la 892 în 2007 la 5.343 în 2011, iar cel al românilor de la 5.193 la 23.204 în aceeași perioadă. Aceste persoane lucrează în special în sectoare precum construcții, industrie, agricultură sau sănătate, adeseori având un statut precar, potrivit Mediafax. Ministerul Muncii că precizează numai în 2010, s-au eliberat 9.943 de permise pentru români: în Flandra -8622, Valonia -707, iar în capitala Belgiei, Bruxelles, 614 permise.

Mihaela Iamandei