S-a estimat ca, in Romania, 80% dintre bolnavi sunt victime ale bolilor cardiovasculare. Accidentele cerebrale sunt necrutatoare. Daca nu omoara, isi lasa amprentele pe viata. In sectiile de recuperare neuromotorie, lupta cu boala, dorinta de a fi cel de dinainte sunt o inclestare pe viata si pe moarte.
Saracie si risc
-Numarul deceselor cauzate de bolile vasculare care afecteaza creierul este de peste cinci ori mai mare in Romania decat in tarile occidentale, deoarece romanii au prea putine cunostinte despre riscurile fumatului, ale consumului de alcool, dar si ale alimentatiei irationale-, declara directorul Institutului de boli cerebrovasculare din Bucuresti, prof. dr. Constantin Popa.
Cunoscutul profesor in afectiunile cerebrale atinge trei aspecte deosebit de importante: gravitatea bolii, lipsa de educatie si factorii de risc. Le vom dezbate pe ultimele doua, pentru ca descrierea suferintei merita o atentie speciala.
In orice tara a lumii educatia se face cu bani. Cum la noi austeritatea a devenit emblematica, se intelege ca nu exista fonduri pentru emisiuni publicitare, postere sau pliante. Educatia sanitara in scoli este mai mult simbolica, atata vreme cat reforma in sanatate a inceput cu desfiintarea retelei de medicina scolara. Mai ramane cadrul legislativ, care, de opt ani, intarzie sa apara. Aparitia legii care va interzice fumatul in institutiile si locurile publice este obstructionata de interesele celor implicati, mai mult sau mai putin, in industria tutunului. Pe de alta parte, chiar in Ministerul Sanatatii, institutia cea mai reprezentativa in sfera sanatatii, fumul de tigara este la el acasa.
Alimentatia irationala este o alta cauza a acestei categorii de boli. De vina este saracia lucie a majoritatii oamenilor. Un studiu apartinand specialistilor de la Institutul de Boli Metabolice si Nutritionism din Bucuresti a scos in evidenta ca doar 34% din populatia tarii isi permite o alimentatie bogata in carne si fructe. Hrana cu cereale sarace – cartofi, fasole, orez – este saraca in vitamine, fapt care contribuie la scaderea imunitatii organismului. La fel de expuse riscului imbolnavirii sunt persoanele obeze, sedentarii si cei care fumeaza sau beau alcool in cantitati mari. Organismul are nevoie de 12 grame de alcool zilnic, adica doua pahare de vin, o sticla de bere sau un paharel de alcool de 40 de grade. Cei care beau mai mult de aceasta doza devin ?çclientii?ê infarctului cardiac sau ai accidentului cerebral.
Drama invaliditatii
Se spune ca procentul de supravietuire in cazul un accident cerebral sau vascular este sub 5%. Din pacate, nu este suficient sa ai numai zile. Iti trebuie si noroc pentru ca sa te pui pe picioare, sa te reintegrezi in societate.
Se stie ca, in cazul bolilor neuronale, procesul de recuperare motorie este lent. Trebuie sa fii inzestrat cu o rabdare de fier pentru ca sa ajungi, intr-o mare masura, la forma fizica de dinaintea bolii. Se stie ca neuronul este singura celula care nu se regenereaza. Singura sansa este ca, in timp, reteaua de neuroni neafectata sa preia comenzile celeilalte. Aici intervine partea de dramatism si suferinta.
Etajul zece al Spitalului Clinic de Urgenta -Prof. dr. Bagdasar- este o sectie de recuperare. Locul unde, zilnic, sute de oameni se lupta cu propriul sau corp. Diagnosticul pus Ilenei Popescu este necrutator: infarct cerebral, hemipareza dreapta, afazie mixta. Are 38 de ani. Cauza bolii este neidentificata. Vrea sa fie ca inainte. Mai spera ca se va intampla o minune, ca sanatatea va veni brusc. La fel cum a venit boala. Rolul specialistilor si al familiei este de a o convinge ca lucrurile nu stau astfel. Ca trebuie sa munceasca ore in sir pentru a-si reveni. Dumnezeu stie, daca isi va mai reveni. Deocamdata, repeta cuvinte dupa profesoara de logopedie. Invata din nou sa vorbeasca, sa scrie, sa citeasca. Pentru ea, ca si pentru toti ceilalti aflati la recuperare prezentul este un soi de geneza. Cel putin au avut sansa de a descoperi lumea si viata a doua oara.
La nivel national, frecventa deceselor cauzate de boli ale creierului este de 235 de cazuri la 100.000 de locuitori. Aproape 20% dintre ele ar putea fi evitate daca pacientii ar fi adusi la medicul specialist in maximum patru ceasuri de la producerea accidentului cerebral. Cercetarile intreprinse de cercetatorii romani in domeniu, dupa un studiu american, au aratat ca bolnavul care a fost adus imediat la spital si i s-a administrat un tratament medical intravenos, similar celui administrat cu succes in infarct, a fost salvat, reusindu-se irigarea creierului. O modalitate care va determina reducerea numarului de paralizii. Sau de drame. Vom asista la reducerea numarului de cazuri sociale. Finantarea unui program de reintegrare sociala ar fi mult mai putin costisitoare decat intretinerea unui numar mare de bolnavi cronici.
