Dupa ce, in urma cu doua luni, bolnavii de la Centrul de Recuperare si Reabilitare Neuropsihiatrica din Gura Ocnitei, ajunsi intr-o situatie dramatica, au venit in Bucuresti pentru a picheta sediul Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap (ANPH) si mai apoi guvernul, un nou scandal este pe cale sa izbucneasca. Potrivit Ordinului nr. 73 din 17 februarie 2005, emis de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, la initiativa presedintelui ANPH, Silviu Didilescu, familiile celor 159 de bolnavi internati in Centrul de recuperare si reabilitare pentru persoanele cu handicap din Bucuresti au fost solicitate sa semneze un contract de servicii, limitat la o perioada de sase luni. Asta in conditiile in care cei mai multi dintre ei nu se pot misca, nu pot raspunde de faptele lor si uneori nici macar nu pot vorbi. La aceasta situatie, cel putin absurda, s-a ajuns, ca si in cazul de la Gura Ocnitei, din cauza ca actuala conducere a ANPH refuza sa schimbe o lege prost facuta de predecesorii sai. Prin Ordonanta de Urgenta 102/1999, spitalele-camin au fost transformate in centre de recuperare si reabilitare, iar beneficiarii, desi sufera de handicapuri severe, nu mai sunt considerati bolnavi, ci persoane asistate.
Astfel, Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap, condusa de Silviu Didilescu (foto), nu-si mai bate capul cu ei si-i trimite acasa, crezand astfel ca-i reda societatii.
In conditiile in care situatia acestor oameni este fara iesire, handicapul lor avand cauze organice, de cele mai multe ori genetice, potrivit noului ordin, ei trebuie evaluati dupa sase luni si doar in cazul in care se constata ca nu s-a produs nici o imbunatatire, sederea in centru s-ar putea prelungi. Potrivit directorului general al Directiei Generale de Asistenta Sociala (DGAS), Alexandru Dicu, integrarea sociala se refera si la persoanele cu dizabilitati severe, dar in sensul foarte flexibil -daca nu stia sa manance si l-ai invatat sa mestece, inseamna ca un mic reper de recuperare a fost facut. In sensul acesta de recuperare, dar nu in sensul de redare societatii, de intoarcere in societate. Nu este inteleasa recuperarea si reabilitarea ca neaparat intoarcerea in societate, ci intoarcerea la functiunile firesti, umane, eventual cu un sprijin din partea comunitatii-.
Rudele persoanelor internate in Centrul de recuperare si reabilitare din Bucuresti sunt ingrozite de gandul ca intr-o buna zi s-ar putea trezi acasa cu o persoana care necesita supraveghere continua si ingrijire de specialitate. Nina Mihai, consilier la sectorul 2, a explicat ca o astfel de masura nu ar afecta doar persoana bolnava, ci si familia sa care ar fi fortata sa-i acorde o supraveghere permanenta. In Centrul de recuperare si reabilitare pentru persoanele cu handicap din Bucuresti sunt internati acum 159 de adulti cu handicap fizic si psihic care nu pot fi redati societatii. Daca autoritatile nu vor renunta sa aplice o lege conceputa gresit, multi dintre ei vor fi trimisi in mod fortat acasa. Rudele lor, disperate de noile reglementari, au refuzat sa semneze contractele pentru acordarea de servicii sociale, care ar trebui incheiate de furnizorii de servicii sociale cu beneficiarii acestor servicii. Mai mult, ele au hotarat sa se uneasca intr-o asociatie, in cazul in care autoritatile nu vor intelege ca masurile luate sunt aberante, si sa lupte pentru schimbarea legii.
