Bucurestenii s-au calcat in picioare zilele acestea la Targul Martisorului, organizat la Muzeul Taranului Roman. Desi obiceiul de a oferi si de a purta martisoare la inceput de primavara dadea semne ca se pierde in timp, targul care a debutat sambata demonstreaza contrariul. Dis-de-dimineata, muzeul a fost luat cu asalt de copii, parinti si bunici, veniti in cautarea martisoarelor traditionale, aduse de mesteri populari din toata tara sau pentru a vedea noile tendinte in materie, prezentate de studentii de la Arte Plastice. Pe parcursul intregii zile, la intrarea in muzeu, zeci de oameni formau o coada de cativa metri.
Obiceiul Martisorului reprezinta o parte din scenariul-ritual de innoire a timpului si anului primavara, la moartea si nasterea simbolica a Babei Dochia. Sarbatoarea Martisorului este specifica romanilor si, chiar daca astazi nu mai vedem pe strada foarte multi oameni cu snurul alb-rosu in piept, traditia se pastreaza. Cea mai buna dovada o reprezinta aglomeratia de la targul dedicat acestui simbol al primaverii.
Modele vechi si noi
Daca pana in urma cu cativa ani martisorul oferit celor apropiati reprezenta o potcoava sau un trifoi care sa aduca noroc sau o floare care sa aminteasca de primavara, astazi el a capatat cele mai diverse forme. La Muzeul Taranului Roman s-au adunat deopotriva mesterii populari si studentii de la Arte Plastice, primii aducand martisorul traditional, cei din urma venind cu idei dintre cele mai variate. Indiferent de model insa, snurul alb-rosu se regasea la ambele generatii.
Cu martisoare traditionale au venit in special mesterii populari din zona Moldovei, al caror pret varia intre unu si doi lei noi. Veronica Hujbote, de la Manastirea Humorului, se ocupa cu confectionarea simbolurilor primaverii inca de cand era copil. Ea ne-a dezvaluit cateva din secretele confectionarii martisoarelor: -Sunt facute din fire de matase rosii si albe. Daca le fac dupa deget, invart de opt ori matasea rosie, ca e mai grosuta, cealalta, alba, de noua ori, pe urma strang la mijloc, tai la capete, le turtesc si leg cu snurul facut tot dintr-un fir rosu rasucit, in care pun si un fir subtire de sarmulita ca sa tina firul mai drept. Apoi fac fundita-. In plus, ea ne-a explicat ca pentru realizarea snururilor iti trebuie multa rabdare, intrucat -la ele trebuie sa fii foarte atent, sa le invarti de 70 de ori-. Pe langa snur, martisoarele traditionale erau impodobite si cu o planta mica, verde, despre care am aflat ca se numeste -maturita cu noroc-, al carei rol este sa indeparteze raul din casa. Din zona Brasovului au fost aduse martisoare din lemn de cires, paltin sau nuc, incrustate cu modele populare. Pretul lor variaza intre 2,5 si 4 RON.
Martisoare mobile
Tinerii plasticieni au invadat muzeul cu o oferta extrem de bogata. De la martisoare din sticla, al caror pret a fost stabilit intre 1,5 si 2,5 lei, la cele din ceramica pictata cu diverse modele de inspiratie orientala sau mexicana si pana la cele confectionate din banuti originali indieni sau chinezesti, care costa 7 RON, poti cumpara cam orice. Nu lipsesc nici macar martisoarele-unicat de argint, care nu sunt insa foarte cautate din cauza pretului, 20 RON. De asemenea, studentii inventivi au pictat tablouri in miniatura pe ceramica sau pe sticla, le-au adaugat un snur traditional si au obtinut un martisor care combina traditia cu inovatia. Cei care au optat pentru astfel de lucruri au scos din buzunar intre 2,5 si 4 RON, in functie de marime si model. In multitudinea de modele poti sa descoperi goblenuri in miniatura, reprezentand semne zodiacale sau initiale. Si ca sa fie inventivi pana la capat, studentii au gasit si o metoda la fel de originala de a-si vinde marfa. Astfel, in curtea muzeului, te intampina tineri blindati cu -martisoare mobile-, care vor sa se asigure ca marfa lor va fi remarcata de fiecare vizitator. Targul Martisorului este deschis zilnic, intre orele 10.00 si 18.00, si isi va inchide portile pe 1 martie.
