Grupate dupa negot, dupa nume de eroi, de profesori, de personalitati importante si chiar de localitati, Capitala se poate lauda ca are pana in prezent aproape 5.000 de denumiri pentru tot atatea artere. Unele au o istorie de mai bine de 500 de ani si si-au schimbat numele de multe ori, de-a lungul timpului. Cea mai veche artera este Strada Franceza, care dupa 1880, conform modei timpului de a prelua numele negotului practicat, si-a schimbat numele in Ulita Islicarilor, apoi in Carol, Decembrie, in Iuliu Maniu, dupa care a revenit la numele de debut.
Calea Victoriei are si ea o poveste. Drum creat de Brancoveanu, a fost pavat mai intai cu trunchiuri mari de copaci, dupa care, in anul 1832, sub domnia lui Grigore Ghica, se fac primele incercari de pavare cu piatra, iar in anul 1861 este impodobit cu lampi de petrol ce ardeau toata noaptea. Noua denumire de Calea Victoriei a fost atribuita abia 17 ani mai tarziu, prin votul Consiliului Comunal. Reprezentantii Primariei Generale amintesc ca, dupa planul de sistematizare din 1926, orasul era impartit in patru sectoare – galben, negru, albastru si verde -, apoi mai tarziu a fost divizat in opt sectoare (pana in 1979, cand s-a organizat pe actualele sase sectoare).
Teritoriul, impartit pe meserii
Primul document care atesta existenta Bucurestiului sub domnia lui Vlad Tepes este datat la 20 septembrie 1459. Atunci, locatia a inceput sa devina cunoscuta peste Dunare si peste muntii Carpati, pentru ca negustorii veneau cu marfuri la Bucuresti, fapt pentru care au luat fiinta… targurile. Asa a aparut Targul Mosilor, Oborul, iar pe Calea Mosilor, de la un capat la altul, s-au inmultit pravaliile. -Era un vechi obicei al vremii ca mestesugarii si negustorii de acelasi mestesug sau negot sa se aseze pe aceeasi ulita, care lua numele mestesugului respectiv. Denumirile acelor ulite s-au pastrat chiar si astazi: Lipscani, Selari, Cavafi, Olari, Matasari, Scaune. Lipscanii erau acei negustori care vindeau marfuri aduse din Lipsca, iar pe strada numita azi Batistei era vadul vitelor sau batelistea-, povesteste Costina Badea, seful Serviciului Nomenclatura Urbana din cadrul Primariei Generale. Astfel, in zona Sf. Gheorghe de azi erau, in urma cu mai bine de 400 de ani, cuptoarele mesterilor fierari, la actuala Piata Unirii – zona Coltea erau cuptoarele olarilor, iar pe malurile Dambovitei se stabilisera tabacarii. Cojocarii, croitorii s-au asezat in partea de nord a Curtii Domnesti. Conform sefului de la Nomenclatura Urbana, cele mai vechi denumiri de strazi din Bucuresti sunt cele dupa negot, strada Lipscani de azi fiind atestata documentar din 5 iunie 1589.
Harta Bucurestiului – tot mai mare
-Dupa revolutie, in baza Legii 18/1991 privind fondul funciar, s-au facut parcelari si s-au creat noi drumuri. 736 de nume au aparut pe harta Bucurestiului dupa 1990 pentru arterele nou-infiintate si pentru cele care si-au schimbat denumirea, dintre care 460 in primii cinci ani de dupa revolutie-, a afirmat Costina Badea. In prezent, Capitala numara 4.852 de artere, dintre care 3.446 de strazi, 81 de bulevarde, 303 alei, 200 de drumuri, 18 cai si 687 de intrari. Cu toate acestea, reprezentanta PMB sustine ca municipalitatea s-a ferit sa schimbe prea des denumirile de strada pentru a nu pune pe drumuri cetatenii. -Locuitorii unei strazi care isi schimba denumirea ar trebui sa-si schimbe buletinul, pasaportul, contractele cu utilitatile, inregistrarile de la Oficiul Comertului si documentele de publicitate imobiliara. Asta inseamna timp pierdut si bani cheltuiti-, adauga Badea. In anul 2005, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a emis sapte hotarari prin care s-au atribuit 27 de nume pentru arterele nou-infiintate si o singura artera si-a schimbat denumirea. Conform regulamentului, poate face propuneri de schimbare a denumirii sau de atribuire de nume orice persoana fizica sau juridica interesata, cererile urmand sa fie analizate, promovate, avizate si adoptate conform reglementarilor legale in vigoare.
