În urma campaniei iniţiate de ziarul -Curentul-, o iniţiativă total dăunătoare locuitorilor comunei Bod, dar şi chiar pentru municipiul Braşov, nu s-a mai realizat. Acolo se prefigura o afacere de peste o sută de milioane de euro în următorii 49 de ani, care însă nu ajuta cu nimic comunitatea, ci doar o desfiinţa. Şi asta deoarece, aşa cum am mai scris, la o investiţie de aproximativ trei milioane de euro se prefigura incinerarea a peste 10.000 de tone de deşeuri anual. Cum preţul pe kilogramul de deşeuri este de un euro, vorbim de o afacere de aproximativ 10 milioane de euro pe an, cu un profit estimat de aprovimativ 50 la sută. Totuşi, incineratorul ar fi putut arde o cantitate de patru ori mai mare anual. Din această afacere protejată de primarul comunei, liberalul Paul Cernat, comunitatea urma să primească mai puţin de a mia parte din cifra minimală amintită. Însă efectele pentru mediu ar fi fost dezastruoase, aşa cum o arăta chiar raportul executat de firmele S.C. H&ECO Consult SRL Sibiu în colaborare cu S.C. Odiseea SRL Valcea. Interesant este faptul că aceste firme, autorizate în domeniu, au fost angajate să facă un raport chiar de firma care voia să construiască incineratorul, respectiv Deltarom. Cum firma anterior amintită a început lucrările cu trei luni înainte de a primi avizul de mediu, iar despre vreo hotărarea de Consiliu Local privind aprobarea planului de urbanism zonal, anterioară începerii construcţiei nu poate fi vorba, aproximativ 720 de locuitori din cei aproximativ trei mii din comună au înfiinţat în decembrie Asociaţia Comunităţii din Bod, care are drept scop salvarea comunei de la dezastrul ecologic care se prefigurează. Cum între timp numărul acestora s-a dublat, speriat de faptul că ar putea pierde viitoarele alegeri, majoritatea consilierilor locali, în frunte cu cel ce susţinea din interese personale acest proiect, respectiv primarul liberal Paul Cernat, au respins în urmă cu puţin timp acest proiect, deşi tot ei l-au susţinut pană la apariţia articolelor de presă.
Preşedintele Asociaţie amintite, Claudiu Liliac, spune că iniţiativa celor din comună se axează pe lege: -Noi vrem să se aplice legea. Iar în conformitate cu prevederile HG nr . 1470/2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deseurilor cap. II nr. 3.6.2 se spune clar, vă citez din lege, că în planificarea noilor incineratoare trebuie ţinut seama de criteriul cel mai important în alegerea locaţiei şi anume acceptarea de către populaţie. Ori primarul Paul Cernat ştie că dacă s-ar consulta populaţia nici 15% din locuitori ar agreea ideea-. Claudiu Liliac spune că faţă de ceea ce li s-a propus iniţal bodenilor, peste 300 de locuri de muncă şi realizarea unui simplu incinerator, s-a ales praful. -Cele trei sute de locuri de muncă sunt de fapt 16, iar incineratorul cu o capacitate de 40 de tone pe zi – calculul nostru privind un profit de măcar 5 milioane de euro anual era făcut pentru doar 10 tone pe zi de deşeuri, n.r. – va prelucra deşeuri industriale periculoase, biologice, industriale şi radioactive-. Mai mult, şi vicepreşedintele Boldeanu Aurel spune că cei de la Deltarom au turnat fundaţia incineratorului la doar 5-600 de metri de ultima locuinţă, deşi legea spune că distanţa minimă trebuie să fie de măcar 1,5 kilometri. Totodată, sursele citate ne-au prezentat şi documentaţia elaborată de firmele specializate în analiza mediului şi care reflectă caraterul periculos al acestui incinerator. Dintre multele concluzii ale raportului redăm cîteva: -respectivele deşeuri generate de spitale sunt periculoase întrucat sunt infecţioase, înţepător tăietoare, organe anatomo-patologice (inclusiv cele canceroase), provenite de la secţii de boli infecţioase-. Şi despre incinerarea deşeurile de producţie rezultate din activităţi industriale sunt periculoase, susţine raportul, asta deoarece lipsesc din proiectul incineratorului instalaţiile de preepurare a apelor uzate, care vor ajunge astfel în panza freatică. Totodată, Dezvoltarea proiectului putea periclita în acest mediu urban realizarea unor investiţii în domeniul alimentar. Deci pentru bodeni, unde principala activitate este agricultura, îşi puteau lua adio de la zootehnie, arat, semănat, etc. prin scoaterea unor suprafeţe mari de teren din circuitul agricol. Singurul suţinător al proiectului, Paul Cernat, a refuzat să ne spună care este motivul real pentru care a susţinut acest proiect. În schimb a declarat unui cotidian local că nu înţelege de ce este privit ca unicul susţinător, deoarece şi principalul contestatar al proiectului, consilierul local Ioan Rohan, a fost de acord iniţial cu propunerea. Contactat telefonic de noi, Rohan a declarat în schimb că -Eu am spus, în timpul şedinţei de consiliu local, că nu am de gand să mă opun, dar numai după ce mă informez. Asta deoarece, în afara proiectului de hotărare propus de primar în urmă cu aproximativ cinci luni, nu exista nici un fel de document care să conţină documentaţia aferentă acestui proiect. Mai mult, am solicitat, conform legii, consultarea populaţiei şi avizele de mediu aprobate de autorităţile în domeniu. Vreau să spun că primarul nu ne-a înştiinţat niciodată că vor fi incinerate deşeuri toxice. Aşa că nu înţeleg acum, după ce noi consilierii am aflat prin intermediul presei care sunt efectele reale, şi apoi am informat populaţia, domnia sa este atat de supărat. Pentru că nouă ni s-a pus în faţă o hartie A4 pe care trebuia să o votăm fără a şti consecinţele. Nu îmi pare rău că m-am opus distrugerii comunei Bod, pentru că aşa vreia domnul primar.-
