Urmasii baronului Ugron Istvan, fost ministru de externe al Austro-Ungariei, revendica sute de hectare de teren din Zau de Campie, judetul Mures, dar si castelul din localitate, devenit adapost pentru copiii abandonati de familie in timpul comunistilor. Cererea de revendicare a fost depusa abia anul trecut de Ugron Maria-Ioana printr-un birou avocatial. Cererea de retrocedare a ajuns pe rolul instantelor de judecata dupa ce autoritatile locale de la Zau de Campie au trimis dosarul spre solutionare Consiliului Judetean Mures, care nu s-a pronuntat insa decat cu privire la castelul construit la comanda lui Ugron Istvan. Solutia instantei de judecata era asteptata luna aceasta, insa magistratii de la Tribunalul Mures, in loc sa dea verdictul, au dispus repunerea pe rol a cauzei, urmatorul termen fiind stabilit pentru data de 7 decembrie.
Maria-Ioana Ugron revendica padure, castel, case si santuri
Proprietatile revendicate de urmasa baronului Ugron Istvan, scrise la liniuta, abia intra pe trei pagini in format A4. Este vorba de nu mai putin de 63 de pozitii revendicate, printre care se regasesc terenuri agricole, productive sau neproductive, parcuri, case de piatra, de pamant, de nuiele, santuri, paduri si chiar castelul din padurea Barsana. In total, potrivit autoritatilor locale de la Zau de Campie, este vorba de 238,62 hectare de teren si 16 case, dar si santuri sau raturi care candva au fost in proprietatea familiei nobiliare maghiare. Multe dintre acestea au intrat insa in proprietatea localnicilor, unele dintre proprietatile revendicate facand, in timp, obiectul mai multor acte de vanzare-cumparare, astfel ca retrocedarea in natura a multora dintre acestea este practic imposibila, in cel mai bun caz urmasii fostului proprietar putand beneficia de plata unor despagubiri in bani.
Urmasii lui Ugron cer instantelor de judecata sa dispuna retrocedarea tuturor proprietatilor
Notificarea privind revendicarea proprietatilor incluse in cele 63 de pozitii a fost depusa la Primaria Zau de Campie in toamna anului trecut, dupa aparitia legii 247/2005. Se pare ca autoritatile locale de aici, vazand ca pe lista este inclus si castelul in care isi desfasoara acum activitatea un centru pentru copiii institutionalizati, au inaintat intreaga documentatie spre solutionare Consiliului Judetean Mures, unitate in administrarea careia se afla si castelul, ca bun apartinand domeniului public al judetului. Administratia judeteana a respins in februarie 2006 cererea de retrocedare in natura a castelului de la Zau de Campie, insa urmasa baronului Ugron a atacat decizia data de presedintele CJ Mures, Lokodi Edita, in instanta, unde invoca faptul ca administratia judeteana nu a solutionat cererea sa decat partial, fara a face vreo referire la restul terenurilor si imobilelor revendicate. -Desi am depus cererea de restituire pentru mai multe imobile, constructii si terenuri, dispozitia prin care s-a respins cererea subsemnatei face referire la un singur imobil-, spune Maria-Ioana Ugron, prin avocatul sau Edith Saracutiu, adaugand ca documentatia depusa la dosar arata fara dubii faptul ca toate cele revendicate au fost preluate abuziv de la antecesorii ei de catre statul roman. In replica, reprezentantii CJ Mures spun ca au respins solicitarea de retrocedare in natura a castelului de la Zau de Campie catre urmasii baronului Ugron Istvan, deoarece solicitarea nu s-a incadrat in termenul legal prevazut de Legea 10/2001. -Legea 247/2005 nu contine dispozitii care sa instituie o repunere in termenul de a solicita masuri reparatorii pentru imobile care fac obiectul Legii nr. 10/2001-, spun reprezentantii CJ Mures in intampinarea depusa in instanta, in care mai adauga ca, in privinta restului imobilelor revendicate, CJ Mures nu are competenta legala de a se pronunta.
Dosarul se afla pe rolul Tribunalului Mures, de la care se asteapta o solutie. Aceasta ar fi trebuit sa apara in cursul lunii noiembrie, insa potrivit reprezentantilor CJ Mures, cazul a fost repus pe rol, un nou termen de judecata fiind fixat pentru luna decembrie.
Castelul construit de Ugron Istvan este asemeni unui calendar
Cel mai important punct de pe lista de revendicari a urmasei lui Ugron Istvan este astfel castelul din Padurea Barsana, transformat de comunisti in casa de copii. Constructia acestuia a inceput in 1911, edificiul fiind inaugurat in 1913. Pentru ca se dorea intru totul deosebit, castelul lui Ugron, pe care acesta urma sa il foloseasca doar ca locuinta de vacanta, a urmarit structura calendarului. Astfel, castelul are patru turnuri, cate anotimpuri, 12 intrari, cate luni ale anului, patru terase, cate saptamani are o luna, 52 de incaperi, cate saptamani sunt intr-un an, si nu mai putin de 365 de ferestre, cate zile are un an. De-a lungul timpului insa, structura aceasta s-a modificat, pentru a satisface nevoile unui centru care sa adaposteasca copiii abandonati, insa blazonul familiei, turnurile si terasele au ramas marturie a dorintelor baronului Ugron. Legenda tesuta in timp in jurul vietii acestuia da un aer si mai misterios castelului, care inca nu are 100 de ani. Astfel, localnicii mai in varsta spun ca baronul venea la Zau de Campie pentru a se odihni si cea mai mare placere a sa era aceea de a-si vedea padurea imbogatita cu fel de fel de specii de copaci, care nu cresteau altfel in partea locului. Astfel, Ugron a adus la Zau de Campie nucile americane, un soi de nuca foarte bogat in ulei, insa cu un miez ascuns bine in coaja deosebit de groasa. Legenda merge mai departe si spune ca Ugron obisnuia sa urmareasca modul in care cresteau crengile copacilor plantati de el, astfel ca atunci cand ceva il nemultumea, bandaja crengile copacilor intre doua scanduri, dandu-le forma dorita de el. Tot legenda arata ca baronul ar fi dorit sa se casatoreasca cu fiica tarului Rusiei, insa nenorocul i-a jucat o festa. Mai intai, prin faptul ca fata i-a cerut un drum placat cu bani de aur, iar imparatul de la Viena a acceptat pavarea drumului cu monede puse in cant, pentru ca nimeni sa nu calce in picioare coroana, iar mai apoi, prin moartea intregii familii a tarului odata cu revolutia bolsevica. Pana nu demult, cripta in care isi dormeau somnul cei din familia baronului putea fi vazuta inca la Zau de Campie, insa in ultimii ani ai comunismului, aceasta a cazut prada hotilor, in ciuda sistemelor de siguranta ultrasofisticate, cea mai cruda imagine fiind aceea in care cetele de profanatori au jucat fotbal cu craniile celor din familia nobiliara.
