aStrămoșii noștri, dacii, aveau aur din abundență și nu făceau deloc economie atunci cånd îl foloseau, afirmă „National Geographic“. O demonstrează brățările masive din aur, de cåte un kilogram fiecare, descoperite în Transilvania. Potrivit lui Paul Craddock, masivitatea lor este „surprinzătoare“, semn că dacii aveau, într-adevăr, foarte mult aur, relatează specialiștii revistei de specialitate. „Dacii erau contemporanii misterioși ai romånilor. Ei au locuit în Transilvania cu multe secole înainte ca Bram Stoker să viseze la Dracula și nu au lăsat nicio scriere, dar după cum sugerează brățările, erau plini de comori – după cum au și bănuit istoricii, avånd în vedere bogăția regiunii în minerale“, scrie „National Geographic“. Publicația pomenește despre comorile dacice datorită unui studiu recent realizat de romånul Bogdan Constantinescu. Pentru că era pusă la îndoială autenticitatea acestor brățări, romånul explică faptul că, deși niște hoți au descoperit acum circa 10 ani 24 de brățări de aur dacice în situl arheologic Sarmizegetusa Regia, din care 12 au fost recuperate de autorități, pentru a scăpa de pedeapsă ei au spus că un prieten decedat le-ar fi confecționat din monede grecești. Studiul său arată însă că monedele grecești sunt făcute din aur mai pur decåt cel de la Sarmizegetusa. Mai mult, brățările au fost datate la peste 2000 de ani vechime. Ele au fost găsite alături de monede realizate în anii 100-70 î.Hr, ceea ce sugerează că brățările au fost îngropate și nu neapărat create în acea perioadă. Bogdan Constantinescu, fizician la Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei“, din București, este de părere că semnătura lor chimică se potrivește cu cea a aurului din Transilvania. El este convins că aurul brățărilor provine din două råuri de långă Sarmizegetusa Regia. Potrivit lui Constantinescu, brățările nu au fost create pentru a fi purtate, niciun semn în acest sens neexistånd, ci mai degrabă pentru a fi aduse ofrande zeului dacilor, Zamolxis. Așa se și explică de ce au rămas îngropate timp de mii de ani în capitala Daciei. „Probabil că se temeau de pedeapsa divină, de damnare“, speculează Constantinescu, citat de „National Geographic“. „Aurul aparținea divinității“, adaugă el. „National Geographic“ scrie că 12 dintre brățări se află la Muzeul Național de Istorie din București, restul nefiind găsite, cel mai probabil fiind våndute de hoți.
