In situatia din ce in ce mai confuza in care se gaseste salariatul roman, problema drepturilor sale se contureaza din ce in ce mai pregnant. Legile aparute in favoarea lui nu sunt defel stimulante, pentru ca – intr-o instanta – nu are capacitatea materiala de a se folosi de ele. Cel mult, ii arata – o data mai mult – cat de neajutorat este in fata potentialelor abuzuri ale angajatorului. Din acest punct de vedere, MMSS a actionat destul de bine, incepand sa sanctioneze in stanga si in dreapta angajatorii care au -uitat- sa cotizeze la Fondul de asigurari sociale. Dar sunt foarte multi bani de recuperat. Se vede destul de clar ca este nevoie de mult mai mult…
Necesitatea unei Autoritati pentru Protectia Salariatului
Recentele discutii dintre sindicate si MMSS au fost necesare, dar ar fi putut sa nu se ajunga pana aici, daca ar fi existat un organism care sa actioneze, direct si nemijlocit, in prevenirea fenomenelor. Sigur, Corpul de control al MMSS exista si functioneaza, dar este nevoie de mult mai mult, respectiv de o institutie de sine statatoare – Autoritatea pentru Protectia Salariatului (prescurtat – APS), care sa elaboreze strategii, legi si metodologii proprii, bine ramificata in teritoriu.
Institutia ar putea comprima toate legile si articolele referitoare la protectia salariatului, la drepturile si la obligatiile acestuia fata de statul roman, emitand o singura lege in acest sens. Din acest punct de vedere, Autoritatea pentru Protectia Copilului si Adoptie si Autoritatea pentru Protectia Consumatorului sunt exemple benefice, prin rezultatele obtinute la toate nivelurile – de la elaborarea de strategii si terminand cu sumele aduse la buget – si deloc neglijabile, obtinute din amenzi. Si nu in ultimul rand, trebuie sa amintim si de marea mobilitate a celor doua autoritati, care – desi aflate in subordinea Secretariatului General al Guvernului – se bucura de un grad ridicat de autonomie. In plus, s-ar proba din nou ideea de descentralizare, atat de des fluturata prin fata celor care nu cred in tendinta actuala a Guvernului.
APS – corp de control guvernamental
In situatia actuala, filiera unei reclamatii pe probleme de legislatia muncii este destul de intortocheata; Corpul de control al MMSS semnaleaza ministerului problemele descoperite, MMSS ia legatura cu ministerele abilitate pentru a se intreprinde masuri – Ministerul Finantelor Publice sau Ministerul de Interne. Practic, timpul scurs pana la remedierea problemelor curge in defavoarea angajatului. In situatia existentei APS, aceasta autoritate ar putea actiona mult mai direct si mai rapid in sanctionarea angajatorilor gasiti in afara legii. Personalul APS ar fi constituit din actualii angajati ai Corpului de control al MMSS, functiile personalului din noul organism fiind identificate celor din celelalte autoritati.
Necesitatea nasterii APS este subliniata de cifrele furnizate de MMSS. Astfel, numai in primul trimestru al acestui an, inspectorii de munca au depistat, la nivel national, peste 7.500 de persoane care munceau fara forme legale si aproape 1.600 de angajatori care practicau munca la negru. Munca la negru, fenomen social devenit in ultimii ani extrem de nociv pentru societatea romaneasca, se manifesta in toate judetele, fiind intalnit in majoritatea domeniilor de activitate. Persoana implicata in munca la negru este total neasigurata si neprotejata de eventualele riscuri sociale si economice. In perioada amintita au fost controlati 13.282 de angajatori si 489.106 salariati ai angajatorilor controlati. Pentru neregulile depistate, inspectorii de munca au sanctionat 5.250 de angajatori, valoarea amenzilor date ridicandu-se la aproape 27 miliarde de lei.
La fel de bine, in ceea ce priveste pensiile, MMSS va avea nevoie sa colecteze, in bugetul asigurarilor sociale de stat, -fonduri importante- pentru plata indexarilor din lunile iunie, septembrie si decembrie. Precizam ca, in iunie, pensiile agricultorilor si ale pensionarilor din sistemul asigurarilor sociale de stat vor fi indexate diferentiat, pentru a acoperi cresterea preturilor de consum in trimestrul II, hotararea de Guvern in acest sens urmand a fi aprobata in sedinta de astazi. Indexarile vor fi cuprinse intre 2% si 6%, in functie de cuantumul pensiilor. Pensiile care depasesc 4,7 milioane de lei nu vor beneficia de aceasta indexare.
Amenzile actuale – o falsa piedica in calea abuzurilor
In momentul de fata, angajatorul are de platit amenzi insignifiante. Astfel, pentru nerespectarea obligatiei de a incheia si a inregistra la Directiile generale de munca contractele individuale de munca, angajatorul poate fi sanctionat cu o amenda cuprinsa intre 3.000.000 lei si 6.000.000 lei. De asemenea, fapta angajatorului de a primi la munca o persoana pentru care nu a fost intocmit contract individual de munca sau conventie civila de prestari servicii este sanctionata cu amenda cuprinsa intre 5.000.000 lei si 10.000.000 lei. In situatia unui angajator cu cel putin 50 de salariati, este evident ca amenzile sunt insignifiante fata de beneficiile pe care le obtine aceasta prin rularea sumei pe care ar fi trebuit sa o verse la bugetul asigurarilor de stat.
Pana si aceasta inertie legislativa (amenzile sunt stipulate de Legea 130/1999, privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca) indica necesitatea aparitiei unei institutii care sa aiba ca activitate exclusiva protectia salariatului. Reamintim ca, in urma recentelor discutii intre sindicate, patronate si MMSS, patronatele se opusesera categoric introducerii sanctiunilor penale in cazul neachitarii cotei de 2/3 din contributiile de asigurari sociale, propunere facuta de sindicate, dar au fost de acord cu majorarea cuantumurilor amenzilor. Sindicatele sustin insa cu vehementa introducerea sanctiunilor penale.
