Dacian Cioloș a pus, ieri degetul pe rană și a arătat care sunt probleme cu care se confruntă persoanele cele mai defazorizate din UE și care sunt măsurile la care s-au gândit cei din Comisia Europenă. Astfel, într-un interviu acordat site-ului Hotnews Dacian Cioloș a punctat mai multe idei și rezolvări ale acestor probleme. Acesta a arătat că repsonsabilii din Comisia Europeana intenționează să promoveze o noua propunere legislativă în vederea continuării programului de aprovizionare cu alimente a persoanelor celor mai defavorizate din UE, a declarat comisarul european pentru agricultură. „Analizam la Comisia Europeană o propunere îmbunătățită pentru a elimina și ultimele critice ale unor state membre care se opun și care spun că acest program vizează mai mult o politică socială decât o politică agricolă. Ne gândim să găsim o soluție juridică din această perspectivă și cu sprijinul președinției poloneze, a consiliului de miniștri, eu cred că până la sfârșitul anului putem să găsim o soluție“, a precizat Cioloș. Potrivit acestuia, propunerea legislativă „va ține cont și de aspectele sociale mai mult decât în momentul de față“. Dacă propunerea legislativă a comisiei va fi adoptată de consiliul de miniștri, ar putea fi alocate sume la fel de mari ca până acum. Doar în acest an s-au alocat prin acest program aproape 500 de milioane de euro. În ultima perioadă, s-a pus problema eliminării acestui program. Recent, miniștrii europeni ai agriculturii s-au întâlnit la Bruxelles, pentru a decide continuarea în forma actuală programului european de ajutor alimentar pentru persoanele defavorizate. Șase state membre s-au opus pentru continuarea programului, însă decizia finala a fost amânată pentru următorul consiliu de miniștri care va avea loc în luna octombrie“ a mai spus Dacian Cioloș. Contactat de HotNews.ro, ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat că „România dorește continuarea programului așa cum este acum, deoarece în actualele condiții este util“.
Statele care s-au opus sunt Germania, Marea Britanie, Olanda, Cehia, Danemarca și Suedia, spunând că politica socială este responsabilitatea statelor membre. În urma unei plângeri a Germaniei, Curtea Europeana de Justiție a stabilit căa aceste achiziții sunt incompatibile cu PAC, obligând Comisia Europeana să revină la nivelul stocurilor existente. Însă, Comisia a găsit o modalitate de a trece peste decizia Curții, însă se lovește de obiecțiile celor șase state. Acestea consideră că sistemul nu mai trebuie să aparțină de PAC (Politica Agricola Comuna), ci de bugetele sociale ale fiecărui stat membru. Ideea unui sistem de solidaritate care permite să se redistribuie surplusurile agricole sub forma de ajutor alimentar celor defavorizați a fost pusă în practică în 1987 de Jacques Delors, președintele Comisiei Europene din acel moment. Între timp, chiar dacă surplusurile alimentare au scăzut, fondurile alocate au tot crescut pană în acest an. Programul este finanțat de Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), iar bugetul său a crescut de la aproape 100 milioane de euro în 1987, la aproape 500 milioane de euro începând cu 2009. Participarea la acest program este facultativă. Nouăsprezece dintre cele 27 de state ale UE beneficiază de acest program, însă în ultimii doi ani stocurile au scăzut foarte mult și astfel, Comisia Europeana este nevoită adopte măsura reducerii bugetului. Astfel, valoarea totala a fondurilor pentru programul din 2012 de aprovizionare cu alimente a persoanelor cele mai defavorizate din UE a fost stabilita la doar 113 milioane de euro, față de aproape 500 de milioane cât s-a alocat în ultimii ani. Reducerea sumei alocate în acest scop a fost determinată și de hotărârea Curții de Justiție a UE din aprilie, care prevede ca alimentele ce fac obiectul acestui program trebuie sa provină din stocuri publice ale Uniunii Europene. Prin urmare, programul pentru 2012 se bazeaza exclusiv pe stocurile de intervenție existente, adică 162.000 de tone de cereale și 54.000 de tone de lapte praf degresat în regim de intervenție. Și în România exista persoane care se opun continuării programului în forma actuală.
Teodora Kim
