Ilegalitatea licitatiei privind asigurarile de mal praxis, organizata in urma cu o luna, continua sa fie trecuta cu vederea de autoritati. In conditiile date, medicii care au incheiat contracte de asigurari cu alte societati, in afara de cele agreate de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, sunt buni de plata.
Asigurari de 150.000 de euro si incurajarea spagilor
-Am atacat in instanta Ordinul CNAS, care se aplica retroactiv, prin care personalul medical este obligat sa incheie asigurari de mal praxis doar cu societatile agreate de Casa-, ne-a declarat profesor doctor Mircea Cinteza, presedintele Colegiului Medicilor din Romania.
Miza financiara este foarte mare, tinand cont de faptul ca pretul asigurarii este comparabil cu Uniunea Europeana – asigurarea anuala pentru un chirurg putand sa ajunga pana la 150.000 de euro. Ceea ce intriga este faptul ca, in Romania, venitul unui doctor nu depaseste suma de 150 euro pe luna. Cum este imposibil ca plata lunara aferenta sa se achite din salariu, lesne de inteles ca acoperirea asigurarii se va face din onorarii neoficiale, autoritatile incurajand in felul acesta, cu buna stiinta, ciubucurile. Tot pentru comparatie, mentionam ca in UE venitul minim lunar al unui doctor este de 1.200 de euro.
In plus, tot Casa a fost aceea care, la inceputul anului, a incheiat contracte cu spitalele si ambulatoriile de specialitate numai in cazul in care medicii din unitatile respective prezentau dovada ca au asigurare de mal praxis. Acum, aceiasi medici sunt buni de plata, fiind nevoiti sa incheie alte contracte cu societatile indicate de CNAS. Pentru a indulci realitatea, conducerea CNAS a anuntat ca, in cazul in care s-au asigurat deja, este suficient sa detina doar o asigurare suplimentara la una dintre cele patru societati -favorite-.
CNAS nu are voie sa organizeze licitatii
Printr-o adresa trimisa pe 26 februarie 2003, CNAS invita societatile de asigurari sa-si depuna oferta de participare la -procedura de selectare a societatilor ce vor fi acreditate sa incheie asigurari de raspundere profesionala cu furnizorii de servicii medicale si farmaceutice-.
Suspiciunile au aparut din primul moment la adresa cu pricina, prin faptul ca data limita de depunere a ofertelor era 3 martie a.c. In afara termenului foarte scurt pentru depunerea ofertelor, practic trei zile pentru o serie intreaga de autorizatii si decizii importante, CNAS incalca si Legea concurentei. Functionand in baza Ordonantei nr. 150/2002 (ordonanta care modifica radical Legea asigurarilor sociale de sanatate), CNAS nu are dreptul sa organizeze licitatii publice; cel mult, asa cum stipuleaza ordonanta, CNAS poate -sa reglementeze in mod unitar sistemul de asigurari de raspundere civila-.
Presedintele Turlea invoca -piata libera-
Cu toate acestea, CNAS organizeaza selectia exact ca pe o licitatie si desemneaza patru castigatori, fiecare cu un anumit segment de piata bine determinat. Mai mult, prin ordonanta de infiintare a CNAS, devine obligatoriu ca societatile de asigurari sa fie autorizate de Comisia pentru Supravegherea Asigurarilor si sa aiba un contract de reasigurare.
Sfidand litera legii, conducerea Casei a intocmit un caiet de sarcini in care nivelul capitalului social, lichiditatea, ratingul, reteaua teritoriala si cuantumul primelor de asigurare sunt purtatoare de puncte calificatoare sau descalificatoare, in functie de hotararea comisiei de analiza a ofertelor. Potrivit deciziilor transmise de CNAS societatilor de asigurari, la licitatie au participat opt societati si au fost admise patru. De remarcat ca peste 36 de societati, din cauza timpului scurt de depunere a ofertelor, nu au ajuns sa-si depuna dosarele.
La contestatiile depuse de companii (Interamerican, Asiban, Garanta, AGI, Generali, Omniasig), CNAS a raspuns cu seninatate ca a facut selectia ofertelor in baza Ordonantei nr. 60 din 2001 privind achizitiile publice. Chiar si asa, actul normativ invocat prevede ca anuntul de depunere a ofertelor sa fie publicat in -Monitorul Oficial-, iar data limita de depunere a ofertelor sa fie la un interval de 40 zile dupa publicarea anuntului. Tot in raspunsul trimis de catre CNAS societatii de asigurari Generali, Casa recunoaste ca a luat ca -baza de referinta si raportare- (nu si ca temei legal) aceasta ordonanta.
Cea mai grava abatere de la legislatia in vigoare o constituie impartirea efectiva a pietei intre patru agenti de asigurari. Practic, printr-un acord tacit, Astra, Allianz, ARDAF si Asirom au acaparat cate un segment de piata bine determinat. Pentru presedintele CNAS, Eugeniu Turlea, in stilu-i caracteristic, legile nu au fost incalcate: -Am facut selectia in baza Ordonantei nr. 150. Au existat o serie intreaga de criterii si am lasat piata libera. Am ales oferta cu cea mai mare valoare asigurata si cu cea mai mica prima de asigurare. Stiu ca am deranjat prin aceasta decizie, dar calea justitiei este libera-.
