Dupa ce timp de un an s-au bucurat de un excedent de autonomie, casele de asigurari de sanatate judetene au trecut sub autoritatea directa a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate – directorii generali au preluat puterea executiva, fiind subordonati presedintelui CNAS. Consiliile de administratie, atotputernice pana in toamna anului trecut, au devenit structuri formale, fara drept de cuvant sau apel in luarea deciziilor. Cert este ca statutul de -obiect de decor- pare sa le convina presedintilor si membrilor consiliilor judetene, care se intalnesc, in fiecare luna, la o sueta, pentru a dezbate problemele grave ale sistemului de sanatate romanesc.
Conducerea CNAS tace
Demersurile noastre de a lamuri statutul caselor de asigurari judetene s-au lovit de tacerea, cel putin suspecta, a conducerii Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. Diversi functionari si-au dat cu parerea ca respectivele structuri au fost desfiintate sau ca rolul lor este foarte important, puterea executiva ramanandu-le intacta din toate punctele de vedere. Dincolo de balbaielile si lipsa de informare a slujbasilor din asigurarile de sanatate, subliniem faptul ca, pana la ora inchiderii editiei, nu am primit nici o declaratie oficiala referitoare la rolul si functionarea consiliilor de administratie din teritoriu.
Realitatea este ca membrii consiliilor, in numar de 11, se intalnesc lunar, pentru a dezbate ultimele hotarari luate de institutia judeteana, numai ca, indiferent daca le convine sau nu, ei nu pot influenta, cel putin din punct de vedere legal, deciziile deja adoptate de conducerea executiva. Presedintii primesc, lunar, o indemnizatie echivalenta cu circa 20% din veniturile directorului general. Daca acesta are, de pilda, un venit de 10 milioane de lei sau poate atinge, cum s-a mai intamplat, chiar 80 milioane de lei lunar, sumele atribuite presedintilor consiliilor de administratie ale CJAS oscileaza intre doua si zece milioane de lei. Remunerarea este motivata, astfel, pentru meritul de a coordona ,o sueta ce vizeaza problemele grave ale sistemului de sanatate.
Regula nu se aplica si Consiliului de Administratie al CNAS, al carui vot este obligatoriu in adoptarea deciziilor de ordin bugetar.
Fraude fara vinovati
Lucrurile nu au stat intotdeauna asa. In urma cu mai putin de un an, consiliile de administratie faceau legea in teritoriu. Bucurandu-se de o autonomie exagerata, conferita cu larghete de Legea asigurarile sociale de sanatate, reprezentantii patronatelor si ai sindicatelor gestionau banii publici. Se ajunsese in situatia paradoxala ca CNAS sa trimita fila de buget caselor judetene, dar, dupa aceea, sa nu mai aiba puterea legala de a controla banii alocati. Atunci s-au adunat masive datorii la medicamente, multe dintre ele fiind achizitionate fara nici o motivatie medicala, au aparut sedii si masini luxoase, iar licitatiile privind achizitia de aparatura medicala au reprezentat un lant de trucaje. Colectarea banilor se facea pe baza nepotismului si a clientelismului politic. Un bun exemplu in acest sens il constituie vicepresedintele CA al Casei de Asigurari Judetene Bistrita, Alexa Ciolpan, detinator al unei firme de transport international, care nu a achitat, timp de trei ani, nici un ban la asigurarile de sanatate (potrivit declaratiei Mariei Miculas, director general al Casei Bistrita, abia acum s-a trecut la executarea silita a societatii respective). Mai mult decat atat, nici macar Curtea de Conturi nu avea competenta de a controla fondurile distribuite – mai ramanea doar Politia, unde controlul se desfasoara numai in urma sesizarilor si urmeaza proceduri anevoioase. In schimb, au avut grija sa-si acorde prime exorbitante, de ordinul sutelor de milioane, rasplata pentru eforturile depuse, in conditiile in care ei evaluau prestatia profesionala a fiecarui anagajat si tot ei erau cei care decideau valoarea recompensei. La fel se intampla si cu negocierea veniturilor, care, in fapt, erau stabilite tot de consiliile de administratie.
Fostul presedinte al CNAS, doctorul Serban Bubenek, a pus capat anomaliei. Promovarea Ordonantei 180, in toamna anului trecut, a transformat consiliile de administratie in structuri de consiliere, puterea executiva fiind transferata directorilor generali, subordonati, in prezent, presedintelui CNAS.
Iata de ce existenta consiliilor de administratie este inutila in contextul actual. La numirea sa in functie, presedintele CNAS, Eugeniu Turlea, a promis controale riguroase in teritoriu si sanctionarea exemplara a celor vinovati. De-a lungul timpului, ziarul nostru a semnalat numeroase fraude in judete, savarsite tocmai de presedintii consiliilor de administratie in cauza, care, in loc sa fie pedepsiti, continua sa primeasca bani pentru statul degeaba din buzunarul sarac al contribuabilului.
