Printr-o licitatie discutabila, concretizata in Decizia presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 139/11.03.2003, institutia care gestioneaza banii Sanatatii gira doar patru societati pentru incheierea de asigurari malpraxis, incalcand toate principiile de piata libera. Dupa luni bune de tergiversari, la presiunea unor companii de asigurari, Consiliul Concurentei iese la rampa si cere anularea deciziei CNAS privind acreditarea celor patru societati.
CNAS isi exprima… uimirea prin fax
-Va comunicam ca, in conformitate cu articolul 27 din Legea concurentei nr. 21/1996, Consiliul Concurentei a analizat plangerea si a solicitat interventia Secretariatului General al Guvernului (adresa nr. 1260/12.05.2003), respectiv Ministerului Sanatatii si Familiei (adresa nr. 1261/12.05.2003) pentru restabilirea mediului concurential normal pe piata asigurarilor de raspundere civila in domeniul medical, obligand Casa Nationala de Asigurari de Sanatate sa anuleze Decizia nr. 139/11.03.2003, prin aceasta putandu-se asigura respectarea prevederilor Legii concurentei-, precizeaza un comunicat, semnat de directoarea Georgeta Fotino, al Consiliului Concurentei. In cazul existentei unei intelegeri intre cele patru societati de asigurare, tot Consiliul Concurentei este institutia abilitata legal sa intervina pentru rezolvarea situatiei.-
Din tabara opusa, CNAS trimite un fax prin care isi exprima -surprinderea-: -Casa Nationala de Asigurari de Sanatate isi exprima surprinderea fata de aparitia unei decizii a Consiliului Concurentei, referitoare la Decizia nr. 139/11.03.2003, dat fiind faptul ca intre cele doua institutii exista un schimb nefinalizat de adrese referitoare la chestiunea sus-amintita-.
Slalom printre ilegalitati
Printr-un fax trimis pe 26 februarie 2003, CNAS invita societatile de asigurari sa-si depuna oferta de participare la -procedura de selectare a societatilor ce vor fi acreditate sa incheie asigurari de raspundere profesionala cu furnizorii de servicii medicale si farmaceutice-.
Suspiciunile au aparut din primul moment, prin faptul ca data-limita de depunere a ofertelor era 3 martie a.c. In afara termenului foarte scurt pentru depunerea ofertelor, practic trei zile pentru o serie intreaga de autorizatii si decizii importante, CNAS incalca si Legea concurentei. Functionand in baza Ordonantei nr. 150/2002 (ordonanta care modifica radical Legea asigurarilor sociale de sanatate), CNAS nu are dreptul sa organizeze licitatii publice; cel mult, asa cum stipuleaza ordonanta, CNAS poate -sa reglementeze in mod unitar sistemul de asigurari de raspundere civila-.
Cu toate acestea, CNAS organizeaza selectia exact ca pe o licitatie si desemneaza patru castigatori, fiecare cu un anumit segment de piata bine determinat. Mai mult, prin ordonanta de infiintare a CNAS devine obligatoriu ca societatile de asigurari sa fie autorizate de Comisia pentru supravegherea asigurarilor si sa aiba un contract de reasigurare.
Sfidand litera legii, conducerea Casei a intocmit un caiet de sarcini in care nivelul capitalului social, lichiditatea, ratingul, reteaua teritoriala si cuantumul primelor de asigurare sunt purtatoare de puncte calificatoare sau descalificatoare, in functie de hotararea comisiei de analiza a ofertelor. La licitatie au participat opt societati si au fost admise patru. De remarcat ca peste 36 de societati, din cauza timpului scurt de depunere a ofertelor, nu au ajuns sa-si depuna dosarele.
Impartirea pietei intre patru agenti de asigurare
La contestatiile depuse de companii (Interamerican, Asiban, Garanta, AGI, Generali, Omniasig), CNAS a raspuns cu seninatate ca a facut selectia ofertelor in baza Ordonantei nr. 60 din 2001 privind achizitiile publice. Chiar si asa, actul normativ invocat prevede ca anuntul de depunere a ofertelor sa fie publicat in -Monitorul Oficial-, iar data-limita de depunere a ofertelor sa fie la un interval de 40 de zile dupa publicarea anuntului. Tot in raspunsul trimis de catre CNAS societatii de asigurari Generali, Casa recunoaste ca a luat ca -baza de referinta si raportare- (nu si ca temei legal) aceasta ordonanta.
Cea mai grava abatere de la legislatia in vigoare o constituie impartirea efectiva a pietei intre patru agenti de asigurari. Practic, printr-un acord tacit, Astra, Allianz, ARDAF si Asirom au acaparat cate un segment de piata bine determinat.
Asigurari la preturi europene
Miza financiara este foarte mare, tinand cont de faptul ca pretul asigurarii este comparabil cu Uniunea Europeana – asigurarea anuala pentru un chirurg putand sa ajunga pana la 150.000 de euro. Ceea ce intriga este faptul ca, in Romania, venitul unui doctor nu depaseste 150 de euro pe luna. Cum este imposibil ca plata lunara aferenta sa se achite din salariu, lesne de inteles ca acoperirea asigurarii se va face din onorarii neoficiale, autoritatile incurajand in felul acesta, cu buna stiinta, ciubucurile. Tot pentru comparatie, mentionam ca in UE venitul minim lunar al unui doctor este de 1.200 de euro.
In plus, tot Casa, la inceputul anului – cand inca nu pusese pe tapet ideea geniala si profitabila a acreditarii societatilor de asigurari -, a incheiat contracte cu spitalele si ambulatoriile de specialitate numai in cazul in care medicii din unitatile respective prezentau dovada ca au asigurare de malpraxis – asigurare care, in mod firesc, putea fi incheiata cu orice societate de profil autorizata din tara.
