-Romanii nu pleacă de la casele lor pentru 100-200 de euro în plus-, spunea nu demult fostul ministru al muncii, Gheorghe Barbu. Admiţand că salariile mari sunt -motorul- plecării muncitorilor romani peste hotare, actualul ministru al muncii, Paul Păcuraru, se declara îngrijorat săptămana trecută din cauza deficitului de forţă de muncă internă, cauzat de migraţia romanilor în ţările UE.
-Rămanem, pe de o parte, fără oameni în domeniul construcţiilor, pe de altă parte, ne pleacă medicii, farmaciştii, informaticienii-, mai adăuga Păcuraru.
Potrivit ministrului muncii, în construcţii, de exemplu, lucrează în prezent aproximativ 350.000 de persoane, iar deficitul e de 200.000 de oameni. De altfel, nu mai puţin de 98% din romanii plecaţi în străinătate au muncit cel puţin o dată în acest domeniu, aşa cum reiese dintr-un studiu realizat de Ministerul Muncii. Pe următoarele locuri, ca număr de imigranţi, se situează agricultura, munca menajeră, dar şi ocupaţiile -sofisticate- (cum îi place ministrului muncii să numească meserii precum cele de informatician sau operator IT – n.r.) şi profesiile medicale.
Pentru ce salarii pleacă
În timp ce în construcţii muncitorii romani au salarii medii de 280 de euro, ungurii le oferă în medie lucrătorilor constructori de trei ori mai mult – minimum 650 de euro -, spaniolii şi italienii, 800 de euro, iar nemţii, peste 1.400 de euro. Acelaşi lucru se întamplă şi în agricultură, unde caştigurile sunt de 800 de euro în medie în Spania şi 1.200 de euro în Franţa.
În domeniile -de varf-, angajatorii francezi le oferă farmaciştilor şi medicilor între 2.000 şi 4.000 de euro pe lună, iar inginerilor de sistem, în jur de 3.000 de euro. În Irlanda, salariile asistentelor medicale variază între 35.000 şi 47.000 de euro pe an, în Germania, salariile medicilor depăşesc 2.500 de euro, în Marea Britanie, ajung chiar la 7.000 de euro pe lună.
