O cercetare realizată în 2009 de UNICEF și Banca Mondială indică faptul că minorii și tinerii cu vârste până în 25 de ani sunt cei mai expuși riscului de sărăcie, ei reprezentând 43% din totalul populației sărace. Numărul familiilor care solicită ajutor financiar la Telefonul Copilului a crescut alarmant începând din 2009, specialiștii din domeniul protecției copilului atenționând că micuții sunt cei mai afectați de sărăcie, fenomen care poate crește abandonul școlar, cerșetoria și chiar instituționalizarea.
„Sărăcia copilului este într-adevăr mult mai mare față de toate celelalte categorii de populație, fie că vorbim de pensionari, fie că vorbim de persoane șomere, fie că vorbim de rural sau urban. Media ratei sărăciei este una din cele mai mari din Europa“, au afirmat reprezentanții UNICEF.
La un capăt de București, într-o casă îngrămădită într-o curte strâmtă, își duc zilele, în doar două camere cu pereți murdari și plini de igrasie, nouă copii și doi adulți. Cazul este unul din cele aproape 8.000 înregistrate la Telefonul Copilului. „Acesta este numai unul din multele cazuri de acest tip pe care le înregistrăm în ultimii doi ani de zile. Avem până acum aproape 8.000 de cazuri în care în fiecare dintre ele ni s-a solicitat sprijin financiar și material, deși nu credeam să ne mai întâlnim cu o astfel de situație încă din perioada 2001-2003. Între timp am scăpat de ele și chiar am ajuns în anii 2005-2006 la doar câteva astfel de cazuri. Le puteam număra pe degete, pentru ca din 2009 și până în prezent să ajungem la «generoasa» sumă de aproape 8.000 de cazuri“, a declarat Cătălina Florea. Specialiștii atrag atenția că luarea unor măsuri privind reducerea cheltuielilor fără a fi făcute niște calcule prealabile ar putea avea efecte dezastruoase asupra copiilor, în special a celor care provin din familii sărace. „Se pot reduce cheltuielile atunci când asta este necesar, dar, pentru a nu afecta în mod esențial viața copiilor, acestea trebuie reduse prin politici coerente, oneste și inteligente, nu prin politici hei-rupiste. Din păcate, copiii sunt o investiție pe termen lung, iar interesele oamenilor politici sunt de regulă pe termen scurt. În plus, faptul că ei nu votează îi face aproape invizibili pe agenda politică“, a arătat Mariela Neagu, fost secretar de stat la Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului.
La rândul său, președintele executiv de la „Salvați Copiii“, Gabriela Alexandrescu, nu exclude posibilitatea ca procentul copiilor aflați sub pragul de sărăcie să se majoreze, mai ales că mulți dintre românii plecați în străinătate ar putea fi forțați să revină în țară din cauza lipsei locurilor de muncă.
Ea a subliniat că lipsurile materiale pot avea efecte negative și la nivel emoțional. Pe de altă parte, Alexandrescu a identificat ca și efecte ale crizei economice creșterea numărului de copii care cerșesc sau care muncesc pe stradă, dar și a furturilor comise de minori, subliniind că aceste lucruri pot fi ușor de observat în marile orașe.
Pe de altă parte, Gabriela Alexandrescu nu exclude posibilitatea apariției unei tendințe a familiilor de a-și instituționaliza copiii, pentru o perioadă determinată de timp, pentru că se gândesc ca măcar ei să aibă ce mânca și să nu sufere de frig.
Ileana Savu, fost secretar de stat la Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului, consideră că minorii sunt primii afectați de criza economică, iar efectele sărăciei, în lipsa unor politici publice corecte, s-ar putea traduce în timp prin exploatarea prin muncă sau sexuală a copiilor, abuzuri, abandon școlar, analfabetism sau consum de droguri și deteriorarea stării de sănătate.
