In incercarea de a ascunde adevarul, Sorin Oprescu se face de ras
Reprezentanții Primăriei Capitalei spun că defrișările din apropierea Capelei Elisabeta Doamna, necesare pentru a face loc unor construcții ale Universității București, s-au făcut cu respectarea legii și cu plantarea, în compensație, a aproape 900 de arbori în alte zone. Avizele pentru defrișări au fost eliberate de Direcția de Mediu a primăriei, la solicitarea Facultății de Sociologie și Asistență Socială și a Facultății de Psihologie și Științele Educației, în vederea execuției lucrărilor de construire a unor spații de învățământ și cazare. "Potrivit hotărârii nr. 304/2009 a Consiliului General al Municipiului București (CGMB), beneficiarul primului aviz a avut obligația plantării a 710 arbori tineri cu balot de pământ, etapizat primăvara și toamna, pe toată perioada de valabilitate a avizului. În urma verificărilor pe teren în luna noiembrie 2010, de către inspectorii Direcție de Mediu, s-a constatat că au fost plantați în compensare 875 exemplare arbori în spațiile verzi aferente mai multor unități de invățământ superior aflate în administrarea Universității București", afirmă reprezentanții primăriei, cu referire la avizul pentru defrișarea 71 de arbori. În compensarea altor 10 arbori avizați pentru defrișare, mai spun edilii, beneficiarul celui de-al doilea aviz are obligația plantării a 19 arbori tineri cu balot de pământ, în conformitate cu aceeași hotorâre a CGMB. Reprezentanții primăriei susțin și că "arborii inventariați nu fac parte din Lista arborilor ocrotiți de pe raza municipiului București și au fost căutate cele mai bune soluții pentru păstrare și protejare unui număr mare de arbori pe amplasament". Precizările primăriei vin după ce edilii Capitalei au fost acuzați de societatea civilă că au avizat tăierea unor copaci seculari în preajma monumentului de clasă A Capela Elisabeta Doamna, pentru a face loc unor imobile ale Universității București. "Agenția de Mediu București s-a opus defrișării, dar Direcția de Mediu din primărie a avizat tăierea copacilor seculari. Universitatea spune că acolo va fi construit un cămin, însă, practic, acesta ar urma să fie foarte aproape de capelă și nu va avea niciun spațiu verde în jur. E ciudat pentru o clădire cu o astfel de destinație", a declarat vicepreședintele organizației Eco Civica, Dan Trifu. În primăvară, ministrul Culturii, Kelemen Hunor, și mai mulți bucureșteni din Cotroceni-Panduri i-au cerut primarului general Sorin Oprescu să nu semneze autorizația de construcție solicitată de Universitatea București pentru două clădiri în zona de protecție a Capelei Elisabeta Doamna – monument de clasa A, recent reconstruit. "Nu a fost delimitată zona de protecție (…) Actualul plan de situație nu lasă nici măcar o minimă zonă funcțională Capelei (…). Acest mod de 'încoronare' a Capelei nu reprezintă un mod corect de protejare a monumentului istoric", se arăta într-o adresă trimisă de Kelemen primarului general și arhitectului-șef al Capitalei, Gheorghe Pătrașcu. Fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu, a criticat și el autorizarea unor construcții lângă Capelă. "Nu știu ca, pe vremea mandatului meu, vreo instituție din subordinea ministerului să-și fi dat un aviz, cum cere legea, pentru construcții în jurul Capelei. Este iar o măgărie urbanistică, la fel ca multe altele care se întâmplă în București", a declarat Paleologu. Locuitorii din zonă reclamă și că ambele clădiri ce vor fi construite ar urma să sufoce monumentul și să extindă circulația chiar pe lângă zidurile acestuia. Capela a fost ridicată în 1870 de soția lui Carol I, Elisabeta, lângă un azil construit de soția domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Aflată în degradare, Capela a suferit un incediu în 2003. Inițial, firma Aedificia Carpați, aflată gard în gard cu azilul, a investit pentru restaurarea Capelei opt milioane de lei. Din 2005, lucrarea a fost preluată de Oficiul Național al Monumentelor Istorice, iar Ministerul Culturii a investit, la rândul său, peste două milioane de lei.
