Doar 35% dintre români acordă o importanță aproximativ egală muncii, somnului și activităților recreative, relevă un studiu realizat de un site de recrutare. Cele 24 de ore ale unei zile ar trebui împărțite în 8 ore de muncă, 8 ore odihnă și 8 ore de timp liber, pentru menținerea unei vieți echilibrate, dar participanții la sondaj au afirmat că alocă, în medie, 10,1 ore muncii, 7,4 ore odihnei și numai 6,5 ore relaxării. Cu toate acestea, ei declară că o zi ideală ar arăta cu 7,9 ore muncă, 8,1 ore somn și 8 ore timp liber, media răspunsurilor apropiindu-se extrem de mult de valorile ideale.
Studiul arată că odată cu înaintarea în vârstă se pune accentul tot mai mult pe muncă, în timp ce perioadele pentru odihnă și timp liber sunt grav afectate. Astfel, utilizatorii cu vârste între 18-25 ani respectă regula (8h muncă-8h odihnă-8h timp liber) în procent de 43,2%, cei din categoriile 26-35 și 36-50 ani în procent de 31,6%, respectiv 32,9%, iar cel mai mic procent este înregistrat de grupa de vârsta 51-65 ani (25%).
Pentru categoria 36-50 ani, rezultatele sunt de 9,9 ore de muncă, 7,4 ore de somn și 6,7 ore timp liber.
În ultima categorie de vârstă analizată (51-65 ani), perioadele de somn și timp liber sunt cele mai scăzute (6,7 ore somn/5,9 ore timp liber), muncii revenindu-i o cotă destul de mare dintr-o zi: 11,4 ore. Pe de altă parte, într-un studiu al GfK se demostrează că tinerilor din toată lumea le lipsește angajamentul față de organizațiile în care lucrează și sunt cei mai afectați de presiunile pe care le percep la locul de muncă. Această stare de fapt creează probleme pentru companii în ceea ce privește managementul și retenția angajărilor pe termen lung. Studiul arată că mai mult de 30.000 de angajați din 29 de țări descoperă o piață a muncii polarizată între tineri deziluzionați (18-29 de ani) și colegii lor mai în vârstă. Cu toate că, la nivel global, angajații mai tineri sunt de obicei relativ feriți de responsabilitățile cele mai mari la locul de muncă, o parte mai mare dintre ei declară că echilibrul între muncă și viața personală, presiunea de a lucra multe ore pe zi și sănătatea reprezintă „frecvent“ sau „aproape întotdeauna“ o problemă sau o preocupare pentru ei.
Nivelul de angajament față de organizație
Analizând cele două grupe de vârstă aflate la extreme, doar 21% dintre cei cu vârsta între 18 și 29 de ani au un nivel foarte ridicat de angajament față de organizație, față de 31% în rândul celor care au peste 60 de ani. Această distanță de 10 puncte procentuale între tinerii care, la nivel global, sunt de obicei executanți și cei care de multe ori se află în poziții superioare (seniori/ management) poate crea probleme reale pentru companiile din lume. Analiza la nivel național arată că unele țări se confruntă cu probleme mult mai mari din punct de vedere a angajamentului tinerilor aflați în câmpul muncii. În Macedonia (36%), Franța (32%) și Turcia (32%), aproape o treime dintre tinerii cu vârsta între 18 și 29 de ani au un nivel ridicat de angajament față de organizația la care lucrează, ceea ce înseamnă stabilitate și productivitate pentru companii. Pe de altă parte, în cealaltă extremă a clasamentului, Ungaria și Cehia (6% fiecare) și Serbia și Portugalia (7% fiecare) se confruntă cu o situație cu totul diferită. Retenția tinerilor talentați poate deveni problematică în aceste țări, pe măsură ce economiile lor vor începe din nou să crească. România se poziționează în a doua parte a clasamentului global, tinerii dovedind un nivel mai scăzut de angajament, comparativ cu cei mai în vârstă.
