Programul -Barometrul de Opinie Publica- (BOP) a fost initiat de Fundatia pentru o Societate Deschisa, in 1994. Volumul esantionului intervievat pentru sondajul din mai 2001 se ridica la 1.816 persoane, in varsta de peste 18 ani inclusiv. A fost chestionat si un esantion separat, de 286 de tineri, cu varsta intre 18 si 25 de ani. Esantionul total este reprezentativ pentru populatia adulta neinstitutionalizata a Romaniei, cu o eroare tolerata de +/- 2,4%. In randurile urmatoare, ne vom opri asupra aspectelor sociale reliefate in acest sondaj.
Mandria de a fi roman, toleranta si increderea in semeni
In ceea ce priveste vecinii, 86% din romani n-ar avea nimic impotriva ca vecinii lor sa fie maghiari, in timp ce 11% s-ar simti lezati de prezenta maghiarilor langa domiciliul lor. Practic, raspunsul respectiv reprezinta gradul de toleranta in raport cu comunitatea maghiara. Regional, subiectii au raspuns astfel: Transilvania – 6,9%, Muntenia – 13,4%, Moldova – 19%, Banat – 16,6%, Crisana-Maramures – 2,9%, Dobrogea – 8,8%, Oltenia – 17,6%, Bucuresti – 13,2%. Din pacate, se pare ca lipsa cunoasterii realitatii face ca regiunile in care nu locuiesc maghiari sa fie mai refractare. Nu este nici un paradox ca romanii din Transilvania sunt cei mai toleranti, pentru ca ridicarea gradului de comunicare interetnica a generat o mai buna cunoastere reciproca si o crestere a gradului de toleranta. In schimb, vecinatatea rromilor este nedorita de aproape jumatate dintre cei chestionati (peste 45%), raspunsul acestora devenind un indicator al rasismului. Procentajul – pe scara sociala – al celor care nu doresc prezenta rromilor in apropiere este variabil, de la 39,5% – cei cu studii primare, pana la 56,7% – persoanele cu studii universitare. In asa-zisa problema a antisemitismului romanesc, sondajul reliefeaza aceasta falsa chestiune; doar 6% ar fi deranjati de faptul ca langa ei locuiesc evrei…
Capitalul social al increderii in semeni este foarte scazut. Increderea in cei de langa noi creste direct proportional cu nivelul de pregatire. Astfel, 35,1% dintre cei cu studii primare au in credere in cei de langa ei, in timp ce 40,3% dintre cei cu studii universitare pot afirma acelasi lucru. Pe categorii de sexe, femeile sunt mai neincrezatoare decat barbatii, scorul fiind de 32% – increzatoare, fata de 36,9% – increzatori…
Loc de munca, spirit antreprenorial, bunastare si saracie
Peste doua milioane de locuri de munca au fost distruse numai intre anii 1990-1997, in timp ce au fost create doar 700.000, din care jumatate – in agricultura. Restructurarile din economie au afectat in mod diferit segmentele de populatie.
Sondajul pe tema respectiva indica faptul ca peste un sfert din populatia activa a Romaniei si-a pierdut – cel putin o data – locul de munca. Dintre acestia, 12% s-au pensionat si doar 34% au reusit sa se reangajeze. Majoritatea celor care au pierdut locul de munca sunt barbati intre 25-54 de ani, care au absolvit o scoala profesionala sau liceul, localizati in mediul urban, cu precadere in Oltenia. Disponibilizatii care nu au mai gasit un loc de munca formal traiesc din veniturile provenite din agricultura, din activitati ocazionale sau muncind cu ziua.
Un fapt imbucurator il constituie cresterea procentajului celor care cauta un loc de munca – 37%. O alta activizare a populatiei este data si de mobilitatea in schimbarea locului de munca, aproape un sfert dintre cei intervievati (24%) declarand ca au ajuns in alta profesie, cea initiala nemaisatisfacandu-i din punct din punct de vedere social si material. Chiar si in ce priveste viitorul, 18% dintre subiecti au raspuns -Da- la intrebarea daca au de gand sa-si schimbe locul de munca in anul ce vine si 13% au intentia de a deveni propriii lor sefi, demarand o afacere. Dar riscul nu este un atu pentru romani; 62% dintre cei chestionati au raspuns ca prefera un loc de munca prost platit, dar sigur. Doar 21% ar fi dispusi sa mearga pe ideea unui salariu bun, dar fara sa aiba garantia duratei… Saracia si lipsa de oportunitati este asociata cu pesimismul si cu un nivel redus de mobilitate. Multi nu au incercat sa-si maximizeze sansele nici prin schimbarea profesiei si nici a domiciliului.
Pensionarii reprezinta in momentul de fata 31% din populatia tarii. Desi au in medie 28 de ani de munca, venitul din pensie -nu este suficient nici pentru strictul necesar-, pentru 44% dintre ei. Prin urmare, sunt nevoiti sa-si completeze veniturile fie prin practicarea agriculturii (23%), fie prin alte activitati ocazionale (2%). La intrebarea din chestionar -Ce ar face daca ar castiga o jumatate de miliard?-, 66% dintre pensionarii chestionati au raspuns ca si-ar ajuta copiii sau pe altii aflati la nevoie (25%). Deci, pensionarii din Romania nu proiecteaza excursii si nu se gandesc la activitati placute de petrecere a timpului liber, ci sunt orientati catre familie, datorie si solidaritate sociala.
