Specialistii care participa, in aceste zile, la Congresul National de Cardiologie de la Sinaia au atras atentia asupra factorilor de risc care cresc sansele aparitiei bolilor de inima. Cardiologii prezenti la congres au avertizat asupra efectelor hipertensiunii arteriale, boala supranumita -ucigasul tacut-, o afectiune care, in peste 90% din cazuri, are mai multe cauze, fiind provocata de un cumul de factori precum alimentatia necorespunzatoare, consumul crescut de sare, alcoolul, fumatul, sedentarismul, stresul, varsta, ereditatea si rasa persoanei.
Tensiunea arteriala, mentinuta in limite normale
Comparativ cu persoanele cu tensiune arteriala normala, bolnavii cu HTA necontrolata pot face de trei ori mai frecvent cardiopatie ischemica si infarct miocardic acut, de sase ori mai frecvent insuficienta cardiaca severa si de sapte ori mai frecvent accident vascular cerebral.
Persoanele care au HTA trebuie sa mentina tensiunea arteriala in limite normale, sa faca zilnic exercitii fizice, sa reduca sarea din alimentatie, sa consume multe fructe si vegetale, sa evite consumul de tutun, alcool, cafea, sa evite folosirea anticonceptionalelor si situatiile de stres.
Cardiologii sustin ca o persoana obeza este expusa la multiple boli, precum afectiuni cardiovasculare, cancer, diabet zaharat, boli digestive, tulburari menstruale si de potenta sexuala, tulburari respiratorii, boli articulare, guta. Obezitatea este un real disconfort pentru o persoana, scade capacitatea de efort fizic si calitatea vietii. Mortalitatea la pacientii obezi este mai mare decat la populatia cu greutate corporala normala.
Persoanele supraponderale trebuie sa evite consumul de unt, slanina, untura, jumari, frisca, smantana, branzeturi fermentate, lapte integral, maioneza, oua, inghetata, ciocolata, struguri, fructe uscate sau conservate prin deshidratare, fructe oleaginoase (arahide, nuci), cartofi prajiti, sucuri indulcite cu zahar.
Hrana trebuie ingerata incet, fara graba, evitandu-se consumul de alcool (stimuleaza apetitul), excesul de sare si vegeta in alimentatie. Valoarea greutatii trebuie urmarita cel putin o data pe saptamana, dimineata. Cafeaua si ceaiul vor fi indulcite cu zaharina, iar curele bruste de slabire trebuie evitate. Medicul nutritionist este singurul in masura care sa stabileasca durata curei si valoarea zilnica a caloriilor.
Potrivit specialistilor, cele mai indicate alimente sunt legumele si fructele. Va fi aleasa carnea mai putin grasa, precum pui, vanat, vita, peste slab, branzeturi si lapte cu continut scazut de grasime, iar in loc de maioneza va fi utilizat iaurtul. Mancarea este mai sanatoasa fiarta (o folie de aluminiu, sau oala sub presiune, cuptorul cu microunde) sau la gratar decat prajita. Medicii precizeaza ca scaderea in greutate ar trebui sa se bazeze in principal pe scaderea masei adipoase si mai putin a celei musculare. Miscarea solicita musculatura si o dezvolta.
Fumatul, un dusman real
O activitate fizica de jumatate de ora in fiecare zi reduce riscul de boala cardiaca si de accident vascular cerebral, mentine greutatea corporala sub control, reduce nivelurile de colesterol, previne si controleaza cresterile tensiunii arteriale, creste nivelul personal de energie, regleaza somnul.
Colesterolul este o substanta inrudita cu grasimile si care are un rol important in buna functionare a organismului. El are in mod normal o concentratie in sange de pana la 200 mg-dl. Sursele de colesterol pentru organism sunt alimentele grase (grasimi animale, galbenus de ou, viscere) sau fabricarea lui de catre ficat.
Hipercolesterolemia duce la ateroscleroza, o amenintare majora asupra inimii prin urmatoarele mecanisme: in interiorul arterelor, care seamana cu niste tuburi prin care curge sangele care hraneste toate organele, inclusiv inima, colesterolul in exces se depune pe pereti in unele locuri mai fragile, sub forma de placi; arterele se ingusteaza tot mai mult din cauza ingrosarii placii de colesterol care continua sa se depuna cu atat mai mult cu cat nivelul in sange este mai mare. Din cauza faptului ca sangele trece tot mai greu prin aceste artere, mai putin oxigen si substante nutritive vor ajunge la toate organele. La inima, aceasta situatie determina producerea de angina pectorala si infarct miocardic, iar la creier accidente vasculare cerebrale. Nivelul lipidelor din sange poate fi redus prin alimentatie sanatoasa, exercitiu fizic si cu ajutorul medicamentelor, prescrise de medic.
Participantii la reuniunea de la Sinaia au adaugat ca fumatul reprezinta un factor de risc major in aparitia bolilor cardiovasculare, mai ales pentru aparitia si evolutia nefasta a cardiopatiei ischemice. Aproape un miliard de persoane fumeaza in intreage lume, iar fumatul cauzeaza intre 17 si 30% din decesele de natura cardiovasculara.
Specialistii apreciaza ca un fumator este supus unui risc de aparitie a bolilor cardiovasculare de doua ori mai mare decat un nefumator. Fumatul contribuie la aparitia bolii coronariene si a mortii subite prin multiple actiuni, printre care se numara si progresia aterosclerozei, declansarea trombozei coronariene, inducerea spasmului coronarian si tulburarilor de ritm cardiac.
La randul sau, au apreciat cardiologii, diabetul zaharat reprezinta o boala care duce la incapacitatea organismului de a utiliza glucidele din alimente din cauza unui deficit de insulina din organism, rezistenta la insulina sau amandoua impreuna. Insulina este un hormon esential pentru supravietuire, secretat de pancreas, care regleaza metabolismul glucidic.
