Edilul Sorin Oprescu s-ar putea alege cu dosar penal și cu mulți ani de închisoare după ce a demolat 36 de clădiri considerate monumente istorice. Curtea de Apel București (CAB) a suspendat, printr-o decizie definitivă și irevocabilă, autorizația de desființare a 38 de clădiri pe diametrala Buzești-Berzei, informează un comunicat al Asociației „Salvați Bucureștiul“.
„Prin autorizația de desființare 4/14.01.2011 s-a autorizat desființarea a 17 clădiri pentru diametrala Buzești-Berzei pe segmentul Mircea Vulcănescu-Dinicu Golescu, iar prin autorizația 38/04.02.2011 s-a autorizat desființarea a 21 clădiri pentru diametrala Buzești-Berzei pe segmentul Calea Griviței-Mircea Vulcănescu“, se arată în comunicat.
Din cele 38 de clădiri, 36 au fost deja demolate, iar prin decizia CAB, cele două imobile care nu au fost demolate – clădirile din str. Haralambie Botescu nr. 18 și str. Cameliei nr. 20 – vor rămåne în picioare.
Asociația „Salvați Bucureștiul“ a anunțat, într-un comunicat de presă remis pe 20 iunie, că judecătorii CAB au decis, definitiv, suspendarea utilității publice a proiectului Berzei-Buzești, deoarece pe acest tronson există monumente istorice, iar utilitatea publică trebuia declarată prin lege de Parlament, și nu de Consiliul General.
Potrivit deciziei din 16 iunie a CAB, conform legii, utilitatea publică trebuia declarată în urma unei cercetări științifice care să ateste că soluția aleasă este cea mai eficientă și justifică costurile.
Președintele Asociației „Salvați Bucureștiul“, Nicușor Dan, a declarat, pentru Agerpres, că avånd în vedere că cea mai mare parte a construcțiilor din acea zonă au fost demolate, o soluție ar fi să se lase linia de tramvai, plus o bandă pe sens pentru circulația autovehiculelor și să se reconstruiască unele clădiri, precum Hotelul Marna, în spiritul epocii în care a fost construit.
„Dacă facem o clădire de birouri de șapte etaje, așa cum se dorește, tot ce cåștigăm prin construirea unei șosele cu două benzi pierdem prin traficul în și din această clădire, plus opririle frecvente în această zonă“, a spus Nicușor Dan.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane