Expoziții în premieră, performance-uri, filme documentare, concerte, degustări de produse tradiționale, ori interceptări de lilieci au fost doar câteva dintre tentațiile insomniacilor care au participat la evenimentul Noaptea Muzeelor din Capitală.
La Muzeul Național al Țăranului Român, vizitatorii au trecut pragul expoziției „Sarkis — La celălalt capăt al curcubeului. Din zori la asfințit” dispusă în Sălile Irina Nicolau și Foaier, și al
expoziției permanente, lucrările, instalate în trei spații ale muzeului, punând în discuție percepția deopotrivă melancolică și ludică a copilăriei în diferite culturi și imobilitatea lumii materiale atunci când ființa dispare.
De asemenea, în curtea interioară oaspeții au târguit din Piața Țărănească și au asistat la demonstrații de meșteșuguri tradiționale.
Potrivit directorului general al MNȚR, Virgil Ștefan Nițulescu, sâmbătă, până la orele 21,00, cel puțin 2.000 de vizitatori trecuseră pragul instituției. „Sunt peste tot. Noi avem un sistem de numărare a vizitatorilor și estimăm că, până la sfârșitul Nopții pot fi 5.000. Ceea ce ar fi într-o limită normală. Cam așa am avut și anul trecut”, a declarat sâmbătă, pentru AGERPRES, directorul MNȚR.
El a menționat că „lumea se plimbă, se simte bine și, spre, deosebire de anul trecut, lumea nu aleargă de la un muzeul la altul, ci își alege un loc unde să se simtă bine”. „Cei care au ales să se simtă bine la noi stau aici”, a spus Virgil Ștefan Nițulescu.
Tot aici, Digi World i-a așteptat pe fani cu o serie de filme documentare, seara MNȚR încheindu-se cu un concert A.G. Weinberger, în care cea mai puternică și mai complexă personalitate a blues-ului din România a propus în „GRINGO’seum” un recital acustic conceput ca o instalație sonoră cuprinzând o selecție a celor mai frumoase piese muzicale crossover, spuse cu tandrețe, cu pasiune și cu emoție.
* Vizitarea gratuită a expunerii permanente și a expoziției temporare „Văcărești: descoperirea unui Parc Natural Urban”, lansarea traseului alternativ de vizitare „Istoria lumii vii în 10
exponate”, proiecții video și interceptarea liliecilor din grădina instituției s-au numărat printre ofertele Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” pentru Noaptea Muzeelor.
Programul instituției a început la ora 19,00 și se termină, târziu în noapte, duminică, la ora 3,00. Intitulat „Istoria lumii vii în 10 exponate”, traseul alternativ de vizitare a muzeului, lansat special în Noaptea Muzeelor, a prezentat speciile marcate prin panouri informative, cu date despre biologia, ecologia, distribuția și statutul de ocrotire a speciilor respective, cu o ilustrație bogată. „Coada este dincolo de Muzeul Țăranului Român. Se emit bilete gratuite și se intră în grupuri de 30 pentru a avea acces la vitrine”, a declarat, puțin după ora 21,00, dr. Aurora Stănescu, șef Departament PR, Marketing Cultural și Programe Educative.
Ea a estimat că la această ediție „numărul vizitatorilor poate să fie mai mic decât anul trecut, când au fost aproape 20.000”. „Și spun asta pentru că sunt foarte multe evenimente în oraș
și au foarte multe alegeri. M-aștept să fie o scădere a numărului de vizitatori.”, a spus Aurora Stănescu.
Nu în ultimul rând, în grădina de la Antipa micuții și nu numai au participat la o acțiune de colectare entomologică a insectelor nocturne cu ajutorul surselor luminoase speciale și interceptarea liliecilor (Chiroptera) cu ajutorul detectorului de ultrasunete sub coordonarea specialiștilor muzeelor sunt programate în intervalul orar 22,00 — 24,00.
O serie de proiecții pe fațada muzeului au fost prezentate de Digi Animal World, începând cu ora 22,00.
*
Muzeul Național al Literaturii Române a pregătit evenimentului multiart „Maratonul de Poezie și Jazz”, începând cu ora 21,00, timp de peste cinci ore neîntrerupte 34 de poeți români contemporani, din generații și geografii literare diferite, susținând lecturi publice, alături de amfitrionii serii — Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu, într-un dialog artistic cu Mircea Tiberian — pian, Nadia Trohin — voce, Cătălin Milea — saxofon. „Rotonda e plină, holul e plin, în fașa muzeului e plin. E bine”, a declarat directorul general al MNLR, Ioan Cristescu.
El a apreciat că, începând de sâmbătă, de la ora 12,00, au fost distribuite peste 2.500 de bilete, estimând că în Noaptea Muzeelor peste 6.000 de vizitatori vor trece pragul MNLR.
La Muzeul Național de Artă al României (MNAR) cea de-a 10 ediție a Nopții Muzeelor a fost dedicată Anului Brâncoveanu, prin deschiderea în nocturnă a Galeriei de Artă Veche Românească, de-a lungul celor zece săli ale acesteia, o serie de lucrări special selectate compunând un traseu care a oferit informații despre arta brâncovenească, în contextul culturii medievale din Țările Române.
Cu acest prilej, la parterul Galeriei Naționale a fost inaugurată expoziția „Călători prin manuscris”, care aduce în prim-plan un liturghier brâncovenesc, cu o bogată decorație pictată, presupus a fi aparținut chiar voievodului martir. Oaspeții MNAR au avut șansa de a parcurge, grație unei scenografii atent construite, un labirint alcătuit din filele manuscrisului reproduse la scară mare, la capătul căruia a fost expus prețiosul obiect.
Vizitatorii au putut asista, începând cu ora 21,00, în curtea muzeului, la proiecția unor documentare transmise de Digi Life: „Maiestria hârtiei”, despre artiști geniali, matematicieni și oameni de știință care reinventează tradițiile japoneze ale împăturirii hârtiei, și „Interviuri cu artiști”, despre gânduri, provocări, pasiuni și bucurii ce stau la baza creației lumii.
Tot în curtea muzeului, de la ora 22,00, a avut loc performance-ul „FANTOMA. In memoriam 1914”, susținut de participanții la atelierele de desen organizate în cadrul expoziției „Otto Dix. O lume în ruine” de Goethe-Institut București și Fokus pe Germană, coordonate de artistul Hans-Georg Mann.
De asemenea, între 19,00 — 4,30 au putut fi vizitate în regim de gratuitate Galeria de Artă Veche Românească și expoziția Călători prin manuscris deschisă la parterul Galeriei Naționale. „Stăm foarte bine cu vizitatorii. Între 300-500 pe oră. Dar e abia începutul”, a declarat sâmbătă seară pentru AGERPRES directorul general al MNAR, Roxana Theodorescu.
Ea a menționat că este bucuroasă de succesul înregistrat încă de la deschiderea evenimentului de expoziția „Călători prin manuscris”. „Cred că oamenii apreciază și schimbările care s-au produs în Galeria de Artă Veche Românească. Mă refer la circuitul brâncovenesc”, a spus directorul MNAR.
Roxana Theodorescu a precizat că jumătate din publicul Nopții Muzeelor de la MNAR îl reprezintă vizitatorii tineri și foarte tineri. „Cam 20% sunt tineri cu copii. Avem multe cărucioare pe aici. Restul, să zicem, generația de 45-70 de ani”, a spus directorul MNAR.
* Muzeul Municipiului București a deschis sâmbătă seară patru dintre sediile sale: Palatul Șuțu, Muzeul „Theodor Aman”, Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” și Palatul Voievodal Curtea Veche, unde au avut loc spectacole spectacole de jazz, teatru și performance-uri, concerte și alte activități speciale. „La Observator sunt peste 100 care stau la coadă.
Clădire mică. N-avem ce face”, a declarat pentru AGERPRES directorul general al Muzeul Municipiului București, dr. Adrian Majuru, menționând că și la celelalte sedii există un flux continuu de vizitatori.
La Muzeul Municipiului București — Palatul Șuțu, în intervalul orar 18,00 — 2,00, oaspeții au trecut pragul expoziției de fotografie „Bucureștiul de altădată”, evenimentul fiind urmat de un recital al pianistei Simona Burneci, ca și de un spectacol al Teatrului UNTEATRU și un concert al Bucharest Jazz Orchestra.
De asemenea, între orele 2,00 și 3,30, directorul instituției, istoricul Adrian Majuru, le-a prezentat insomniacilor prezenți o inedită conferință cu tema ” O noapte din viața ta… la 1900″, vorbindu-le „despre ludic și distracție în decursul secolului XX”.
Expoziția permanentă a muzeului a fost închisă în Noaptea Muzeelor, în schimb Muzeul „Theodor Aman” a putut fi vizitat până la miezul nopții, iar Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” și Palatul Voievodal Curtea Veche până la 2,00.
* Sub genericul „Haina îl face pe om. Șase secole de istorie vestimentară”, Muzeul Național de Istorie a României a invitat publicul la un program divers: ateliere de creație și educație muzeală; reconstituiri istorico-militare; paradă în costume de epocă; spectacole de muzică, teatru și dans; vizitarea expozițiilor permanente „Tezaur Istoric”, „Lapidarium — Copia Columnei lui Traian”; a expozițiilor temporare „Haina îl face pe om. Șase secole de istorie vestimentară”, ca și „Exponatul lunii — Arborele genealogic al tuturor statelor Europei și al suveranilor ei, 1889. Dedicat suveranilor actuali”.
„Până la 20,00 au fost 4.100 de vizitatori. Credem că la această ediție vom depăși recordul de anul trecut când am înregistrat 10.500 de persoane”, a declarat pentru AGERPRES muzeograful Adela Stan, specialist PR la MNIR.
Întregul eveniment a avut în centru expoziția temporară cu același nume, programul Nopții Muzeelor, începând la MNIR sâmbătă, de la ora 16,00 și terminându-se duminică, la ora 2,00.
„Noaptea Muzeelor” a fost inițiată în Franța în 1999, iar din 2005 s-a extins în toată Europa. Un eveniment de succes inițiat de Ministerul Culturii și Comunicării din Franța, patronat de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul Internațional al Muzeelor, acțiunea este pandantul nocturn al Zilei Internaționale a Muzeelor, care este sărbătorită pe 18 mai.
