Home Social Falticeni, la timpul -candva-

Falticeni, la timpul -candva-

DISTRIBUIŢI

La Falticeni, aproape tot ceea ce se poate spune despre viata si activitatea orasului se rezuma la cuvantul -candva-. Locuitorii de aici traiesc mai mult din nostalgia trecutului. Un oras, care odinioara se situa pe locul doi in ceea ce priveste productia totala a judetului Suceava, se afla acum pe malul prapastiei. -Activitate economica- este o sintagma care nu-si mai are locul pe aceste meleaguri.

Curatenia exemplara de pe strazile orasului, motiv de mandrie pentru falticenenii de acum 11 ani, a ajuns, cum se spune, in spatele maturii. Peste tot acest marasm troneaza METADET, societatea care a scos din anonimat orasul. Rezervoarele pline cu substante toxice sunt pietrele de moara care scufunda si mai adanc in mocirla localitatea. Frica de un nou accident ecologic, cu urmari dintre cele mai sumbre, este poate singura care ii mai tine in alerta pe falticeneni. Altfel, orasul este mort.

Aproape neputinciosi in fata deznadejdii, edilii de la Primarie nu pot face mare lucru pentru a reda speranta. Rapoartele indica sec: din peste 800 de societati, isi mai desfasoara activitatea doar 456, iar posibilitatea de dezvoltare a intreprinderilor mici si mijlocii este foarte mica. Numarul somerilor care nu mai beneficiaza de ajutor de somaj este de 10.701. Dintre ei, mai putin de o treime se afla in evidente, cu speranta firava ca vor gasi un loc de munca. Din cei 33.000 de locuitori ai orasului, sunt inregistrati oficial ca persoane cu un loc de munca numai 6.661, la un total al populatiei active de circa 21.000 de persoane. Totusi, in statisticile Agentiei Judetene pentru Ocupare si Formare Profesionala Suceava figureaza ca someri mai putin de 24% dintre locuitori. Reiese ca restul persoanelor fara serviciu nu au nici o sursa de venit. Si pentru a pune capac dificultatilor, sectorul privat a inceput sa aiba o curba descendenta.

Semnificativa pentru declinul pronuntat al municipiului este scaderea cu peste 65% a efectivelor de animale, procent cu mult peste cel consemnat la nivel judetean. In aceste conditii, Primaria a inaintat Executivului un proiect care incearca includerea orasului in categoria zonelor defavorizate. Perspectivele de revigorare sunt insa minime. Argumentele pentru care investitorii nu se vor inghesui sunt amintite chiar de edilii locali: distanta mare fata de Capitala si potentialul economic foarte redus in comparatie cu alte zone.

Pe langa locurile de munca, problemele de tor felul abunda. Retelele de apa au o vechime considerabila, iar durata de functionare este depasita de mult, fapt ce conduce la defectiuni frecvente. Pentru a se incalzi, oamenii au apelat la fel de fel de instalatii electrice improvizate. Burlanele sobelor au -decorat- din nou blocurile, iar balcoanele si boxele s-au transformat in magazii de lemne.

Spectrul unui nou accident ecologic pe platforma fostei societati METADET (in ultimii zece ani au avut loc trei) provoaca spaime de nedescris, iar durerile de cap si de oase au intrat, tragic, in rutina modului de viata.

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.