Home Social Festivalul Cetăților Dacice este găzduit în acest an de comuna Săsciori

Festivalul Cetăților Dacice este găzduit în acest an de comuna Săsciori

DISTRIBUIŢI

Cetatea dacică de la Căpâlna (comuna Săsciori) a fost descoperită și prin obiectivul aparatului de fotografiat, cele mai importante instantanee surprinse în zona fostei fortificații fiind expuse în cadrul Festivalului Cetăților Dacice, cel mai important festival dacic din România.

Expoziția cu caracter istoric ‘Emoții străvechi’, reunește un număr de 40 de fotografii realizate la Cetatea dacică de la Căpâlna. Seria de fotografie istorică aduce în atenția privitorilor civilizația dacică surprinzând din viața dacilor, ocupații, armele de luptă sau portul tradițional. Aceste ‘stop cadre’ sunt surprinse în instantaneele realizate de cursanții clasei de ‘Arte Vizuale Moderne’ din cadrul Centrului de Cultură ‘Augustin Bena’: adică de Aron Delia, Cristian Cioroga, Daniela Decean, Diana Popescu, Dinu Răzvan, Gavril Mihaela, Haprian Silvia, Knall Raul, Muntean Claudiu și Sorin Popă, coordonați de Vasile Sârb. Fotografiile au o importanță artistică și documentară, fiind imagini care prezintă aspecte ale vieții de zi cu zi a strămoșilor noștri daci.

‘Cursanții clasei de ‘Arte Vizuale Moderne’ a realizat o colecție foarte frumoasă de fotografie care cucerește prin modul cald de abordare a personajelor. Expoziția este deopotrivă un demers de educație vizuală, dar și de promovare a culturii tradiționale, prin imagini fotografice cu caracter etnografic, prezentată într-o formă artistică originală’ a spus Vasile Sârb, coordonatorul clasei din cadrul Centrului de Cultură ‘Augustin Bena’ Alba.

Festivalul Cetăților Dacice — cel mai important festival dacic din România — este găzduit în acest an, în perioada 24 — 25 iunie, de comuna Săsciori, localitate pe raza căreia se află cetatea dacică de la Căpâlna.

Festivalul a debutat sâmbătă 24 iunie 2017 cu întrecerile generației ‘pui de dac’—un concurs de cultură generală despre istoria daco-romană la care au participat elevi de la școlile din localitățile: Cugir, Cricău, Cetatea de Baltă, Ighiu și Săsciori. Programul a continuat cu o expoziție de fotografie intitulată ‘Emoții străvechi’ semnată de Vasile Sârb și elevii din cadrul clasei de artă fotografică a Centrului de Cultură ‘Augustin Bena Alba’. În jurul amiezii au fost deschise taberele și atelierele meșteșugărești antice: prelucrare os, prelucrare lemn, monetărie, întreținere echipamente, jocuri romane, plante dacice, metalurgie, scriptorie, fierărie, metaloplastie, bucătărie, antrenamente soldați și antrenamente gladiatori. La activitățile din tabăra dacică, dar și la spectacolele de reenactement istoric participă: Garda Apulum — Alba Iulia, Terra Dacica Aeterna — Cluj-Napoca, Geto-Dacii din Moldova — Iași, Geto-Dacii Subcarpatici — Pitești, Nimfele Daciei — Zalău. Pe parcursul zilei au avut loc și demonstrații de luptă, dansuri antice, lupte de gladiatori, precum și o prezentare cu demonstrații militare daco-romane. În cursul serii a avut loc marea bătălie dintre daci și romani (câștigată de această dată de dacii care au reușit să apere Cetatea dacică de la Căpâlna), spectacol realizat de membri trupelor de reconstituire istorică prezenți la festival. Seara s-a încheiat cu un recital de muzică ușoară cu Ana Maria Oltean și Bianca Chiorean și un concert extraordinar susținut de trupa TALISMAN. Petrecerea dacică a continuat până spre miezul nopții cu Rugul lui Zamolxe, un ritual de incinerare specific dacilor și dansuri ale frumoaselor nimfe.

Duminică — Festivalul Cetăților Dacice cuprinde noi activități în tabăra antică, demonstrații de luptă și militare, însă cel mai important moment este Decathlonul Dacic — un concurs între echipele de voinici ale cetăților dacice din Alba: Cugir, Cricău, Cetatea de Baltă, Ighiu și Săsciori. Probele de concurs sunt extrem de inedite, respectiv: ‘Arcul viteazului’ — tir cu arcul, ‘Rapid și puternic’ — transport 25 kilograme de nisip, ‘Sulițașul Cetății’ — aruncarea suliței la distanță, ‘Cel mai iute de picior’ — ștafetă, alergare cu mielul, ‘Brațul de fier’ — skandenberg, ‘Să ne unim forțele’ — tras cu frânghia, ‘Luptător dac’ — luptă pe butuci, ‘Voinicul din Cetate’ — aruncarea bolovanului, ‘Îndemânare și curaj’ — cățăratul pe catarg, ‘Cărăușii Cetății’ — transport apă în ciubere. Festivalul Cetăților Dacice se va încheia, duminică seara, cu un spectacol folcloric susținut de Ansamblul Folcloric ‘Augustin Bena’ alături de Roxana Reche, Cătălin Hașa, Nicolae Plută, Maria Filimon, Dorina Narița, Nicolae Tuhuț, Floricica Moga, Bogdan Toma, Ansamblul de dansuri populare coordonat de Alexandra Oargă și Flaviu Mârza. Conducerea muzicală este asigurată de Alexandru Pal.

Festivalul Cetăților Dacice este o marcă înregistrată a Consiliul Județean Alba, fiind cel mai important festival dacic din România. Evenimentul se desfășoară anual în preajma zilei de Sânziene (24 iunie) și are ca scop promovarea tradițiilor și a potențialului turistic al județului Alba. Festivalul este și o întrecere inedită între flăcăii a cinci localități din Alba pe raza cărora s-au aflat importante cetăți dacice: Cricău, Cetatea de Baltă, Cugir, Ighiu și Săsciori.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba, Centrul de Cultură ‘Augustin Bena’, în parteneriat cu Primăria comunei Săsciori, însă în fiecare an sunt implicate în festival toate primăriile din localitățile pe raza cărora se află vestigii ale unor cetăți dacice respectiv Cetatea de Baltă, Cricău, Ighiu, Săsciori și Cugir.

***

Cetatea Dacică de la Căpâlna (comuna Săsciori) este una dintre cel mai bine conservate cetăți dacice din România, istorici spunând că probabil a fost înălțată de Burebista și a durat până la cucerirea romană fiind reședința unui nobil dac și având scop militar. Cetatea este poziționată strategic la o altitudine de aproape 650 de metri având o poziție dominantă pe Valea Sebeșului. Fortificația avea ziduri de piatră, însă istoricii care au cercetat-o spun că nu era foarte bine fortificată și apărată astfel încât romanii au asediat-o în ambele războaie. În urma celui de-al doilea război, romanii au incendiat cetatea, care a fost distrusă în totalitate de flăcări. Cetatea dacică de la Căpâlna a fost cercetată amplu în perioada 1982 — 1983 descoperindu-se aici numeroase artefacte din periaoda dacică precum unelte de fier, obiecte de podoabă, ceramică sau chiar monezi romane.

Centrul de Cultură ‘Augustin Bena’ Alba

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.