Anual, prin Fondul asigurarilor sociale de sanatate sunt rulate aproape doua miliarde de dolari. O suma uriasa, care ar acoperi de departe nevoile medicale ale populatiei. Banii insa au un circuit de neinteles: sunt colectati de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, apoi merg la Finante, apoi se intorc la casele de asigurari, apoi la spitale, unde, firesc, ar trebui sa ajunga la bolnavi. In realitate, sumele redistribuite de Finante sunt intotdeauna mai mici, iar pe drumul dintre casele de asigurari si pacienti se scurg (intr-un mod inca neelucidat!) fonduri deloc neglijabile.
Datoriile spitalelelor sar peste 6.000 de miliarde de lei
Paradoxal, fata de valoarea ridicata a colectarii contributiei pentru sanatate, unitatile sanitare se afla intr-o mizerie greu de remediat. Bolnavii, in special suferinzii de cancer si cei de SIDA, mor cu zile din cauza ca medicamentele nu ajung la ei. Nu mai este nimic senzational in faptul ca persoanele internate in spitale isi cumpara singure medicamentele, isi aduc mancarea de acasa, iar medicii si asistentele traiesc din spaga, si nu din salariu.
In prezent, datoriile spitalelor sunt de peste 6.000 miliarde de lei. Pentru servicii medicale si medicamente, s-au acordat, la ultima rectificare bugetara din luna august, numai 500 miliarde de lei. Din banii primiti, 456 miliarde de lei sunt destinati medicamentelor din programele nationale de sanatate (care sunt suta la suta decontate din fondul asigurarilor de sanatate), iar restul de 35 de miliarde, pentru suplimentarea finantarii serviciilor paraclinice.
-S-au relevat, in propunerea de rectificare a bugetului Fondului asigurarilor sociale de sanatate, urmatoarele influente: la capitolul venituri – un plus de 3.483 miliarde lei, la cheltuieli – un plus de 4.339,5 miliarde, la fondul de rezerva – un plus de 43,5 miliarde si la excedent – un minus de 900 miliarde de lei-, precizeaza un comunicate al CNAS.
Asigurarea serviciilor medicale
Suplimentarea cu 3.483 miliarde de lei a veniturilor se bazeaza pe estimarea unor colectari in plus fata de estimari, insumate la 2.583 miliarde de lei. Surplusul urmeaza sa provina din indexarile ce vor fi operate asupra pensiilor si salariilor din luna octombrie, dar si din aplicarea masurilor de executare silita prin recuperarea creantei la FASS.
In ceea ce priveste cheltuielile, solicitarea de suplimentare cu 4.339,5 miliarde de lei se bazeaza pe cresterea costurilor serviciilor medicale – crestere determinata, la randul ei, de majorarea preturilor la energia electrica si termica, combustibil, medicamente etc. – si majorarea salariilor personalului in urma indexarilor preconizate pana la sfarsitul anului.
Suma propusa pentru majorarea cheltuielilor reprezinta un minim necesar pentru asigurarea decontarii serviciilor medicale si medicamentelor. -Casa Nationala de Asigurari de Sanatate apreciaza ca trebuie tinut cont si de faptul ca datoriile spitalelor catre furnizorii de bunuri si servicii se cifreaza la aproximativ 6.500 miliarde de lei. Totodata, in majorarea propusa s-au luat in considerare inclusiv prevederile Legii 296/2002 privind acordarea asistentei medicale in Romania cetatenilor straini, in baza acordurilor, intelegerilor, conventiilor si protocoalelor internationale la care tara noastra este parte gratuita a medicamentelor pentru persoanele paupere cu un venit lunar mai mic de 1.700.000 de lei-, precizeaza comunicatul CNAS.
Dupa cum demonstreaza cifrele oficiale, bani exista si, pentru a imbunatati starea de sanatate a populatiei, trebuie folositi exclusiv in reteaua sanitara.
Datoriile acumulate de unitatile sanitare bucurestene la materiale sanitare, medicamente si pentru utilitati, in primele opt luni ale anului 2002 au fost de 1.800 miliarde de lei, cu 500 miliarde de lei mai mult decat in perioada similara a anului precedent, a declarat Aurel Vasile, director economic al Casei de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti. Desi respectivele datorii sunt mai mari, conducerea Casei de Sanatate Bucuresti apreciaza ca restantele vor fi aduse la zi in octombrie, dupa rectificarea bugetara, la care au fost solicitate 2.650 miliarde de lei. Potrivit directorului economic, unitatile care au acumulat cele mai substantiale datorii sunt marile spitale.
Din cauza restantelor catre regiile furnizoare de utilitati, 10 spitale din Bucuresti – printre care -Sfantul Luca- si -Sfantul Ciprian-, unitati sanitare pentru cronici, spitalul de copii -Victor Gomoiu- – au fost somate sa-si achite datoriile, altfel furnizarea energiei elelctrice, a apei si a serviciilor de telefonie va fi intrerupta.
