In proiectul noului Cod al Muncii se prevede, la articolul 154 (1), ca -fondul de garantie este cel putin egal cu dublul fondului de salarii anual si se constituie de catre angajator prin depunerea intr-un cont bancar a unei sume lunare in valoare de cel putin 5% din fondul lunar de salarii, pana la constituirea integrala a fondului-. Practic, daca se ia considerare cazul SIDEX, care are aproximativ 27.000 de angajati, un asemena efort financiar ar fi de neconceput, ducand combinatul din Galati la blocaj financiar… Dar, pe de alta parte, -aici este problema: referindu-se la cei 5% care ar trebui blocati, organizatiile patronale au dreptate cand spun ca este un procentaj mare! Si au dreptate… Dar sa nu uitam, in acelasi timp, ca beneficiarii acestei prevederi sunt angajatii. Insa ce s-ar intampla, in cazul unei nedorite insolvabilitati a SIDEX, cu aceste mii de angajati ?-, se intreaba Sabin Rusu, secretar general al Federatiei Nationale a Sindicatelor din Industria Alimentara, care a fost si reprezentantul confederatiei Sindicatelor Democratice din Romania la negocierea proiectului de Cod al Muncii cu factorii sociali si guvernamentali implicati.
S-a gasit o solutie de compromis, totusi
In urma discutiilor dintre patronate, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si confederatiile sindicale, s-a ajuns la o formula care sa nu contravina legislatiei internationale in domeniul muncii, legislatie la care Romania trebuie sa se alinieze pana la 1 ianuarie 2003, cel tarziu. -Ideea de constituire a acestui fond de garantie in cazul insolvabilitatii patronului va fi stipulata oricum printr-o lege speciala-, precizeaza Sabin Rusu. Numai ca procentajul va fi variabil, in functie de suma totala si numarul de salarii garantate in plata. El va fi stabilit fie direct prin negocieri cu partenerii sociali, sau va fi putea oscila intre niste limite impuse de legiuitor.
Din pacate, efortul financiar impus – chiar daca este o garantie suplimentara a veniturilor salariatului – reprezinta o piedica in prosperitatea firmelor de stat sau private. Desi temporara (nu multi angajatori cunosc legislatia internationala, pe care Romania trebuie s-o respecte sine qua non in vederea aderarii la Uniunea Europeana), aceasta piedica trebuie luata serios in considerare, statul trebuind sa compenseze prin facilitati financiare potentialul blocaj la care pot ajunge angajatorii.
