Una dintre cele mai prestigioase reviste de știință din lume, revista „Nature“, publică trei articole despre cercetarea și sistemul de educație din Romånia, printre care și un interviu cu ministrul Educației, Daniel Funeriu, preluat de ziare.com
„În timp ce în Romånia perspectivele în domeniul cercetării se îmbunătățesc, pentru oamenii de știință din Bulgaria viitorul rămåne sumbru“, se arată într-unul din articolele publicate de „Nature“, care prezintă, în paralel, problemele financiare și legislative cu care se confruntă știința și educația în cele două țări vecine, care au avut un parcurs european similar după căderea comunismului.
Legea Educației Naționale, recent adoptată în Parlamentul Romåniei, le dă speranțe cercetătorilor romåni aflați peste hotare că într-o bună zi vor avea motive serioase să se întoarcă acasă și să își continue cu succes cariera. În același timp, însă, diaspora bulgară și-a pierdut încrederea într-un viitor mai bun, comentează autoarea articolului, prezentånd cåteva probleme cu care se confruntă știința și educația în Bulgaria, printre care lipsa finanțării, menținerea centralizării și dezinteresul arătat de autorități în promovarea valorilor autohtone reale.
În schimb, coaliția de guvernămånt de la București a adoptat o nouă lege a Educației care permite dezvoltarea infrastructurii din cercetare, în special pe baza atragerii de fonduri europene, dar și un control mai bun asupra modului în care banii sunt cheltuiți, mai scrie „Nature“.
„Această bătălie legislativă a fost mai grea decåt orice sinteză chimică pe care am făcut-o vreodată“, a declarat ministrul Daniel Funeriu în interviul acordat pentru prestigoasa revistă de știință „Nature“.
Ministrul recunoaște faptul că în multe dintre institutele romånești grupurile de cercetători nu sunt întotdeauna performante, în ciuda faptului că situația financiară între anii 2005-2008 (pånă la izbucnirea crizei mondiale) a fost net superioară celei de azi.
„Banii nu au ajuns neapărat la cei mai bine pregătiți profesional, iar pozițiile academice înalte nu au fost întotdeauna ocupate de cei mai buni oameni. În plus, au existat și cazuri în care aceeași persoană a ocupat mai multe poziții academice simultan, iar «nepotismul științific» a proliferat. Este imperios necesar să readucem în țară oamenii de știință romåni și cu ajutorul lor să implementăm cele mai bune practici internaționale“, a declarat ministrul Daniel Funeriu, adăugånd: „Unii mă văd ca pe o oportunitate, alții ca pe un mare ghinion“.
Ministrul a mai declarat că, datorită propriei sale experiențe științifice, știe foarte bine cum trebuie manageriat domeniul cercetării, recunoaște oportunitățile și riscurile specifice și poate identifica țintele care merită cu adevărat o atenție din partea statului prin intermediul investițiilor publice.
„Sunt un mare fan al cercetării private și sper ca acea parte dinamică a comunității științifice, cu adevărat de valoare, să mă sprijine“, a mai precizat ministrul.
Întrebat dacă are de gånd să se întoarcă la cercetare după expirarea mandatului de ministru, Daniel Funeriu a recunoscut că s-ar putea să nu îi fie foarte ușor.
„Depinde cåt de mult o să stau deoparte – și am de gånd să rămån în politică o vreme – pentru că s-ar putea să fie o mutare ireversibilă.(…) Cu toate acestea, încă mai păstrez relații strånse cu colegii cercetători, particip la întålniri cu caracter științific și am diverse articole în lucru, mare parte din ele începute înainte de a prelua mandatul de ministru. Dar nu o să mă întorc în cercetare dacă voi simți că nu o pot face la cel mai înalt nivel. Singurul lucru care îți oferă o satisfacție mai mare decåt activitatea științifică este să îți servești țara“, a conchis ministrul Daniel Funeriu.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane