La inceputul lunii trecute, guvernul a aprobat Strategia Nationala Antidrog pentru perioada 2005-2012, stabilind obiectivele generale si specifice pentru reducerea cererii si ofertei de droguri. Prin adoptarea respectivului document, Guvernul Romaniei isi asuma ca prioritate lupta antidrog, urmand ca la sfarsitul perioadei in Romania sa functioneze un sistem integrat de institutii si servicii publice, care sa asigure reducerea traficului si a consumului de droguri. Din pacate, experienta ultimilor ani a aratat ca Romania devine o tara de consum, statisticile indicand o crestere constanta a numarului de tineri care cad prada acestui flagel.
Pe hartie, planul aprobat de executiv are tinte indraznete, propunandu-si ca in urmatorii 2-4 ani sa mentina la un nivel scazut onsumul de droguri in randul populatiei generale, iar dupa aceea sa reduca numarul cazurilor de noi consumatori, in paralel cu reducerea criminalitatii organizate in legatura cu drogurile. Obiectivele sunt cu atat mai indraznete cu cat primele studii efectuate in anul 2003 au estimat numarul consumatorilor de heroina injectabila din Bucuresti la aproximativ 24.000 de persoane, ceea ce reprezinta 1% din totalul populatiei orasului. Totodata, consumul de amfetamine s-a dublat, iar cel de ecstasy s-a triplat, in comparatie cu anul 1999. Noua strategie privind reducerea cererii de droguri sustine infiintarea si dezvoltarea unui sistem integrat de institutii si servicii specializate in domeniu. Sistemul de asistenta medicala, psihologica si sociala, dezvoltat la nivel national, va fi structurat pe trei niveluri de interventie, incluzand sistemul de asistenta medicala ambulatorie (primara si de specialitate) si spitaliceasca, serviciile psihologice si serviciile sociale. Sistemul va include componente publice, private sau mixte acreditate si va fi coordonat si monitorizat de Agentia Nationala Antidrog, condusa de chestorul Pavel Abraham (foto), in conformitate cu standardele de calitate. Primul nivel al sistemului presupune identificarea, atragerea, motivarea si trimiterea consumatorilor de droguri spre serviciile specializate. Nivelul doi este constituit din unitati specializate din sistemul de sanatate publica si din centrele de prevenire, evaluare si consiliere antidrog, iar cel de-treilea nivel asigura reinsertia sociala.
Romania, pe ruta balcanica
Pe langa componenta de prevenire, planul guvernului prevede si combatearea traficului de droguri, tinand cont de faptul ca Romania reprezinta principalul tronson al celei de-a doua -Rute Balcanice- de transport al drogurilor catre Europa Occidentala, care porneste din Turcia, traverseaza Bulgaria, Romania, Ungaria, Slovacia si Cehia, pana in Germania si Olanda. Studiile efectuate au aratat ca ritmul accelerat de crestere a criminalitatii in legatura cu fenomenul drogurilor este evident dupa anii *90 si din ce in ce mai ingrijorator dupa anul 2001. Spre exemplu, anul 2003 se caracterizeaza printr-o crestere cu 13,2% a infractiunilor constatate fata de anul 2002 si cu 118% fata de anul 2001. In opinia autorilor strategiei, o mai buna combatere a traficului se poate realiza doar prin cresterea gradului de cooperare dintre institutii, dar si prin implicarea mult mai activa a acestora in combaterea micului trafic. Intreaga strategie, dar si monitorizarea si evaluarea activitatilor de reducere a cererii si a ofertei de droguri si a celor de cooperare internationala, colectarea, procesarea si transmiterea datelor catre organismele internationale se vor realiza de catre Agentia Nationala Antidrog. Ca si in cazul altor programe, cea mai mare problema in calea punerii in practica a programului o constituie alocarile bugetare, in lipsa acestora, intrega strategie ramanand un frumos proiect numai bun de prezentat organismelor internationale.
