Proiectul de Lege a cercetarii, care asteapta sa intre in dezbaterea Parlamentului, prevede masuri de incurajare a agentilor economici pentru a investi in rezultatele cercetarii romanesti. Una dintre ele este crearea Societatii de Investitii pentru Transfer Tehnologic si Dezvoltare, care va usura accesul potentialilor investitori la inventiile -made in Romania-. SITTD isi va asuma, alaturi de agentii economici si de proiectant, riscul lansarii pe piata a produselor cercetarii autohtone. Beneficiarii inventicii vor avea la dispozitie credite din fondurile SITTD, pentru a nu suporta singuri eventualele pierderi.
Ministeriabilii nu pricep avantajele
Pentru baza financiara a SITTD, sunt necesare cel putin 100 miliarde de lei, suma -de pornire-, dar oficialii MEC sunt sceptici intr-o incurajare atat de substantiala din partea Ministerului Finantelor Publice.
-Prin crearea Societatii de investitii, s-a urmarit atragerea de fonduri private, care sa completeze bugetul cercetarii, astfel incat sa existe si o stimulare a dezvoltarii tehnologice si a inovarii la nivelul agentilor economici-, ne-a declarat ministrul delegat cu Cercetarea, din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii, Serban Constantin Valeca.
Pentru inceput, baza financiara a SITTD se va constitui prin mobilizarea de resurse din fonduri publice, urmand ca, pe masura ce agentii economici vor fi interesati in materializarea inventiilor romanesti in productia de serie, SITTD sa activeze pe principiile unei societati private, fara rigorile legate de termene de executie, de returnarea fondurilor nefolosite la finele anului bugetar etc., de care -beneficiaza- o societate bugetara.
Constrangerile externe – mai puternice decat cele autohtone…
Conditiile restrictive impuse Romaniei de organismele financiare internationale au efecte negative si asupra cercetarii; suficiente activitati, chiar si profitabile – cum ar fi in cazul SITTD -, nu pot fi finantate de la bugetul de stat. Pe de alta parte, participarea tarii noastre la programele de cercetare demarate de Uniunea Europeana se face in baza unei cotizatii. Insa nestiind sa ne facem cunoscuti, noi si rezultatele cercetarii de aici, nu reusim sa initiem o cooperare profitabila cu exteriorul. Practic, din sumele cotizate pentru participarea la programele internationale, nu recuperam decat 40%…
Pe de alta parte, multe institutii romanesti evita colaborarea cu institutele de cercetare autohtone. Cei care se ocupa cu controlul Calitatii Vietii, Autoritatea pentru Protectia Consumatorului, dar si importatorii romani ar trebui sa stie ca toate produsele importate pot fi investigate calitativ in institutele de cercetare din reteaua nationala, specializate in domeniile din care provin produsele respective. -Am importat masini de recoltat sfecla si cartofi din Germania. Insa acolo solul este usor, nisipos. La noi, in schimb, este mai argilos si deci mai greu. Astfel, masinile respective au recoltat jumatate sfecla, jumatate pamant, dovedind ca sunt neproductive pentru conditiile din Romania. Practic, investitia respectiva nu are nici un folos… N-ar fi fost mai simplu daca ne intrebau pe noi ?-, intreaba retoric Adrian Campurean, secretar de stat in MEC, departamentul Cercetare.
Obtinerea de fonduri – o noua -tema de cercetare-
Nici guvernarile anterioare – si nici actuala – nu au gasit de cuviinta sa aloce sume semnificative pentru Departamentul Cercetare din MEC. Privind in urma, bugetul acestui departament a fost, pentru anul 2000, de doar 1.000 de miliarde, doar 0,12% din PIB. In 2001, procentajul s-a dublat, bugetul alocat fiind de 0,23% din PIB, respectiv 1.900 de miliarde. In anul 2002, sunt prevazute 2.137 de miliarde pentru cercetare. Dar, fata de anul 2001, cresterea – in moneda nationala – de doar 10%, la o inflatie prognozata de peste 20%, inseamna de fapt ca, la finele anului viitor, cercetarea va avea un buget mai mic cu 10% fata de anul in curs…
-In momentul de fata, scopul nostru este de a introduce in cercetare fonduri de pe piata libera, atat externa, cat si interna, dovedind astfel ca cercetarea romaneasca nu este una ?çde sertar?ê sau ?çde stoc?ê, ci una profitabila. Fata de anul trecut, cand prin cofinantare s-au obtinut 60 de miliarde, in 2001 am obtinut 285 de miliarde din fonduri extrabugetare. Este o reusita, dar, daca facem o comparatie cu situatia din tarile dezvoltate, nu stam deloc ?çpe roze?ê; acolo, fondurile extrabugetare atrase reprezinta 35-40% din bugetul cercetarii, statul asigurand diferenta, bineinteles. Insa exista si tari care-si pun problema pierderii controlului asupra acestei activitati, din cauza ca firmele particulare investesc masiv-, a precizat Adrian Campurean.
Cea mai batrana cercetare
Practic, in momentul de fata, media de varsta a cercetatorului roman este de peste 50 de ani. Principala vina a acestei imbatraniri o poarta exodul tinerelor -creiere- din domeniu, care nu produce doar un vid stiintific, ci si o ridicare a mediei de varsta, cu rezultate dezastruoase. Este bine stiut ca perioada optima de creatie pentru fiinta umana este de pana la 35 de ani. Dupa aceasta varsta, creatia isi pierde din intensitate, din cauza problemelor sociale, psihologice si fiziologice. In exterior se tine cont de acesti parametri, astfel ca in Uniunea Europeana si in SUA, varsta medie din cercetare nu depaseste 35 de ani. Recordul in materie de tinerete il are – paradoxal ! – Cuba, tara in care varsta medie este de 27 de ani.
Dar majoritatea tinerilor romani prefera un loc de munca in care ideile sa le fie apreciate la justa valoare, atat material, cat si intelectual, si unde – eventual – rezultatele muncii lor sa fie puse cat mai rapid in aplicare…
