Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat prin hotărâre definitivă la finalul lunii mai 2020: Andrei, un elev cu sindrom Down din Botoșani, a fost în mod incontestabil discriminat la școală, de către profesori și părinți ai colegilor săi, pe criteriul dizabilității.
Cronologia cazului
În 2016, CEDCD sesizează Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) privind faptele de discriminare asupra lui Andrei, un elev de 14 ani cu sindrom Down, comise de profesori și părinți ai colegilor săi din Școala Gimnazială Ion Creangă, din Botoșani. CNCD a analizat plângerea depusă de CEDCD și, în urma probatoriului, a înfățișărilor la termene și a documentației scrise, CEDCD a câștigat în 2017 cazul la CNCD, care a decis că Andrei a fost supus discriminării și a sancționat școala cu avertisment. De asemenea, școala a fost plasată sub monitorizarea CNCD timp de o lună după această decizie, pentru analiza măsurilor întreprinse pentru incluziune.
De ce este acest caz important?
1. Conform instanței, părinții colegilor elevilor cu dizabilități, care se opun incluziunii, fac demersuri, acte de coalizare și de petiționare a instituțiilor în vederea excluderii copilului cu dizabilități de la clasă comit fapte de discriminare, care sunt sancționabile contravențional. Interferența acestora în actul educațional al copilului cu dizabilități, din pricina condiției sale, nu este permisă de lege. Instanța confirmă faptul că și părinții colegilor copiilor cu dizabilități pot fi sancționați, iar acțiunile lor segregaționiste cad sub incidența legii.
2. Ministerul Educației și Cercetării, prin școli, are obligația legală de a adapta actul educațional și materialele educaționale nevoilor copiilor cu dizabilități. Refuzul de a face acest lucru reprezintă discriminare și este sancționabil. Incluziunea nu constă doar în permiterea accesului unui copil într-o școală, ci și în facilitarea învățării acelui copil, prin adaptarea conținutului programei școlare.
Amintim câteva din faptele cazului: pe parcursul clasei a V-a, o serie de profesori, printre care diriginta copilului, au refuzat să facă adaptări curriculare și educaționale specifice și necesare dizabilității lui Andrei, așa cum prevede legea. Mai mult decât atât, părinții colegilor lui Andrei s-au coalizat pentru a-l exclude de la clasă, pentru motive precum faptul că prezența sa la clasă i-ar împiedica pe ceilalți să învețe pentru examenele naționale sau pentru că deranjează orele.
Reprezentanții școlii și părinții au ales să conteste în instanță decizia CNCD, urmând căile de atac până la Înalta Curte de Casație și Justiție.
La finele lunii mai 2020, Hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție consacră definitiv încă o dată principiile educației incluzive. CEDCD este determinat să obțină respectarea dreptului la educație pentru copiii cu dizabilități, chiar și la ani distanță de la săvârșirea faptelor.
