Primul pas în reforma sănătății, închiderea spitalelor bugetofage din orașele mici de provincie, nu a avut efectul scontat în urmă cu un an de către Ministerul Sănătății. În continuare banii cheltuiți pentru sănătatea românilor sunt din ce în ce mai mulți, iar cetățenii sunt la fel de nemulțumiți de serviciile oferite de sistemul medical românesc. În paralel, Ministerul Sănătății pierde proces după proces în teritoriu, unde se duce o grea bătălie pe destinația spitalelor închise de la 1 aprilie 2011 pentru a fi transformate în cămine de bătrâni. Dintre cele aproape 120 de spitale anunțate pentru reprofilarea ca aziluri de bătrâni sau centre de permanență, mai puțin de jumătate au fost reorganizate. În unele județe, autoritățile locale au atacat în justiție hotărârea ministerului și au avut câștig de cauză, refuzând și la această dată să pună în aplicare decizia. Motivele: oamenii nu au spitale în apropiere și au protestat în stradă față de închiderea unităților sanitare, iar multe dintre spitalele pe care primăriile trebuie să le transforme au datorii imense, care ar trebui suportate din Bugetul Sănătății, spun primarii. Astfel, s-a ajuns la situația ca în foarte multe orașe, spitalele să stea „în conservare”, adică în degradare, cu lacătul pus, deși unele au fost dotate cu aparatură de ultimă generație, iar altele au fost renovate chiar înainte de a fi închise.
Anul trecut, ministrul Sănătății anunța că 182 de spitale vor dispărea după comasare, iar alte 117 unități spitalicești vor fi transformate în cămine de bătrâni sau centre de permanență deservite de medici de familie. Nu s-au făcut disponibilizări, personalul sanitar putând să opteze între a lucra în căminele de bătrâni, centre de permanență sau în alte spitale. În foarte puține cazuri a fost însă atins obiectivul ministerului de a reduce cheltuielile cu unități sanitare care înghițeau sume exorbitante de la Buget.
Reforma parțială din sistemul sanitar este pusă astfel sub semnul întrebării, ministerul fiind pus în situația de a lua din nou în calcul și unitățile sanitare pe care a vrut să le închidă anul trecut pentru ineficiență. Asta în același timp cu reorganizarea celorlalte spitale ca unități nebugetare, prin noua lege privind sistemul sanitar, la care se lucrează de mai multe luni.
Ministerul trebuie să fie conectat în permanență la situația spitalelor, indiferent dacă sunt în subordinea Ministerului Sănătății sau a autorităților locale, așa cum a subliniat recent secretarul de stat Vasile Cepoi. Ministerul Sănătății dorește ca, prin noua lege, spitalele organizate ca fundații sau instituții publice autofinanțate să aibă libertate totală, cu condiția să răspundă politicii sanitare a MS, ceea ce acum nu se întâmplă, a spus secretarul de stat Vasile Cepoi „Problema spitalelor ca unitate nebugetară este de preferat. Spitalele vor primi caracter de utilitate publică, dar vor trebui să răspundă politicii de sănătate a Ministerului Sănătății“, a spus reprezentantul ministerului de resort.
Închiderea spitalelor pentru a da mână liberă autorităților locale să reorganizeze fostele instituții și să găsească soluții pentru autofinanțare este un prim test pentru felul în care se poate face reforma în sistem. Rezistența la schimbare este mare, dar undeva, pe traseu, comunicarea cu centrul se scurtcircuitează. Mulți primari susțin că au voință, au tot ce e nevoie să transpună deciziile de la centru, dar timpul de așteptare pentru avizele necesare este mare.
La loc comanda
Autoritățile locale au obținut câștig de cauză în justiție în mai multe județe. Astfel, în Vrancea, Spitalul din Odobești își continuă activitatea. De asemenea, în județul Brașov, trei spitale – Codlea, Săcele și Victoria – au fost închise în urmă cu un an, deciziile generând proteste în rândul locuitorilor, care au ieșit în stradă timp de câteva luni. În octombrie 2011, Spitalul Codlea a fost redeschis, având trei secții unde lucrează 65 de angajați. În ianuarie 2012, spitalul a primit clasificarea permanentă și va funcționa ca unitate medicală de categoria a cincea. La Săcele, spitalul a primit anul acesta avizul de funcționare din partea Ministerului Sănătății, iar acum caută personal. Prin urmare, doar spitalul din Victoria a rămas închis, în pofida demersurilor autorităților locale. O situație similară și în Bacău , unde a fost închis Spitalul Orășenesc Comănești. Autoritățile de aici au dat în judecată Ministerul Sănătății și, în baza unei sentințe favorabile, au reușit redeschiderea spitalului din vara anului trecut, unitatea funcționând și în prezent. Spitalul Comănești a reușit chiar să încheie contract de finanțare a serviciilor medicale cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Bacău și a reangajat o parte din personalul distribuit la alte spitale din județ odată cu închiderea unității la 1 aprilie 2011.
Spațiile spitalelor închise, închiriate SMURD
În Mureș, a fost închis spitalul din orașul Sărmașu, administrația locală și oamenii opunându-se prin memorii și un miting împotriva transformării unității în cămin pentru bătrâni. Autoritățile s-au opus motivând că în zonă există încă trei aziluri. Primarul localității, Ioan Mocean, a declarat corespondentului Mediafax, că administrația locală a aprobat, la sfârșitul lunii mai a anului trecut, transmiterea unei părți din imobil în administrarea Spitalului Clinic Județean de Urgență din Târgu Mureș pentru înființarea unui punct de primiri urgențe (UPU SMURD Sărmașu), care este funcțional. ?ê?£i la Cluj s-a ajuns la o soluție de compromis, după ce a fost închis spitalul din comuna Mociu, care deservea șapte comune din zona de câmpie a județului, cu peste 20.000 de locuitori, și urma să fie transformat în azil de bătrâni. Autoritățile județene s-au opus și au făcut demersuri la Ministerul Sănătății pentru transformarea spitalului în secție externă a Spitalului Clinic de Recuperare din Cluj-Napoca, dar propunerea nu s-a finalizat. În urma unor negocieri purtate de conducerea Consiliului Județean Cluj și oficiali ai Ministerului Sănătății, s-a decis înființarea la Mociu, pe amplasamentul fostului spital, a unei subunități SMURD și de pompieri, finanțată în mare parte de CJ Cluj, valoarea investiției depășind 1,2 milioane de lei. Lucrările la noua subunitate vor fi finalizate în toamnă.
Spitale în conservare pe termen nelimitat
În mai multe județe, între care Iași și Neamț, spitalele sunt în conservare, spun edilii. Adică închise, chiar dacă au fost renovate și dotate pe bani mulți. În județul Ialomița, a fost închis Spitalul Orășenesc din Țăndărei. Unitatea medicală urma să fie transformată în cămin de bătrâni, însă autoritățile locale au refuzat să facă acest lucru, întrucât în oraș funcționează deja un centru pentru bătrâni cu 35 de locuri. Primarul din Țăndărei, Vasile Sava, a declarat că în prezent clădirea fostului spital este păzită, pentru ca bunurile din interior să nu fie furate. El a precizat că, în urmă cu o lună, a solicitat Ministerului Sănătății să redeschidă spitalul și să pună la dispoziția bolnavilor 70 de paturi, iar o parte din cheltuieli să fie suportate din bugetul local, însă nu a primit încă un răspuns.
Clădirile fostelor spitale, surse de bani pentru primării
?ê?£i în Prahova sunt edili care au contestat închiderea spitalelor, cum sunt cei din Urlați, dar și primari care pot da lecții când vine vorba de autofinanțarea instituțiilor. La Plopeni, primăria scoate bani frumoși din închirierea clădirii fostului spital unei clinici particulare. Primarul orașului, Dragoș Niță, a declarat că întreaga suprafață a fostului spital a fost închiriată prin hotărâre de Consiliu Local unei clinici particulare, la un preț de 2 euro pe metrul pătrat, și că administrația locală primește lunar 18.000 de lei pentru chirie.
Cămin de bătrâni, după scandal, în Bălcești
În județul Vâlcea, a fost închis spitalul din orașul Bălcești. La o zi după închiderea spitalului, un bărbat de 41 de ani, din comuna Laloșu, a fost adus în stare gravă la unitatea medicală, murind în curtea instituției. Ministerul Sănătății a fost dat în judecată, iar unitatea sanitară a mai funcționat o lună pe bază de voluntariat. În mai 2011, consilierii locali au aprobat înființarea Centrului destinat persoanelor vârstnice și a Centrului Medical de Urgență, începând demersurile pentru obținerea fondurilor necesare. În clădirea fostului spital funcționează în prezent un cămin de bătrâni cu 65 de locuri. Localnicii care au nevoie de îngrijiri medicale sunt transportați cu ambulanțele la spitalele din Râmnicu Vâlcea sau Craiova.
Transformări în pas de melc
În județul Vaslui, Ministerul Sănătății a închis două spitale, cel de bolnavi cronici din comuna Tutova și cel orășenesc din Negrești. Doar la Tutova spitalul s-a transformat în cămin pentru bătrâni, unde în prezent sunt cazate 47 de persoane. Un pavilion al unității a fost închiriat unei asociații de medici care vor deschide, în vară, mai multe cabinete medicale. În județul Sibiu, doar Spitalul Orășenesc din Cisnădie a fost propus, anul trecut, spre desființare, iar acum acolo funcționează două cabinete de pediatrie, în care lucrează foști medici ai unității medicale care au încheiat contracte individuale cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate.
Aviz așteptat un an pentru deschiderea unei noi unități
În județul Buzău, au fost închise Spitalul de boli cronice de la Pătârlagele, Centrul de sănătate de la Pârscov și Spitalul de la Vintilă Vodă. Ultimul dintre ele a fost transformat în cămin de bătrâni, în timp ce celelalte două sunt închise, iar aparatura este în conservare. Primarul din Pârscov, Gheorghe Sturzu, spune că la un an de la desființarea vechiului spital așteaptă încă avizul de la Ministerul Sănătății pentru redeschiderea altei unități medicale. Un medic buzoian a preluat spitalul în sistem privat și ar vrea să înființeze acolo două secții noi: una de Interne și alta de Chirurgie. „Aparatura este conservată și dată în concesiune unui doctor care așteaptă aviz de la minister pentru deschiderea unei noi unități“, spune Sturzu.
Acesta este în linii mari tabloul general al minireformei sănătății începute în urmă cu un an de ministrul de la aceea vreme, Cseke Attila. Ministrul s-a schimbat, dar situația este la fel de bulversată în sistem, semn că nici banii, nici miniștrii nu sunt suficienți pentru a reforma un domeniu aflat de aproape 20 de ani într-o continuă convalescență.
Mihaela Iamandei
