Mortalitatea prin cancer pulmonar – boală despre care 98,3% dintre adulții români știu că este provocată de fumat – aproape s-a triplat în 25 de ani în țara noastră, se arată într-un comunicat al Institutului ''Marius Nasta''.
Potrivit sursei citate, în 1963, rata mortalității prin cancer pulmonar la bărbați, exprimată la 100.000 locuitori, era de 25,6, iar în 2009 ajunsese la 74,6. Nici femeile nu stau mai bine, evoluția ratei mortalității prin cancer pulmonar confirmând ceea ce prezicea un cunoscut epidemiolog englez: 'dacă femeile vor fuma ca bărbații, vor muri ca bărbații'.
Pe baza studiilor științifice de evaluare, inclusiv a cost-eficienței, Organizația Mondială a Sănătății propune statelor o strategie în 6 puncte, numită sugestiv MPOWER: Monitorizare, Protecție (împotriva fumului de tutun), Oferire de ajutor (pentru renunțarea la fumat), Avertizare (prin inscripționarea pachetelor de tutun), Interzicerea publicității și sponsorizării, Creșterea taxelor.
Fumatul este o boală și, tocmai din acest motiv, mulți oameni nu reușesc să renunțe la țigări singuri, sau o fac cu mare greutate și suferință. Pentru acei fumători care își doresc din tot sufletul să renunțe la dependența de fumat, dar realizează că nu pot singuri sau au un număr mare de recidive, există ajutor medical de specialitate.
Ministerul Sănătății, cu sprijinul Institutului ''Marius Nasta'', derulează de 5 ani Programul Național Stop Fumat care include: consiliere privind renunțarea la fumat, linia telefonică cu apel gratuit (cunoscută sub numele de Tel Verde) și accesul la medicamente gratuite.
Toate cadrele medicale incluse în program cred în eficiența programului și se implică cu tot sufletul în efortul tratării pacienților dependenți de fumat. Pentru a intra în program, pacienții trebuie doar să sune la Tel Verde: 0800 878 673 (apelabil gratuit doar din Romtelecom) sau la 021 3356920 sau să acceseze pagina de internet a programului (www.stopfumat.eu) pentru a afla unde se află cel mai apropiat medic specialist. De câteva luni, programul are și prezență pe Facebook.
Una dintre principalele ținte ale acțiunilor de combatere a consumului de tutun o reprezintă copiii și adolescenții.
Cei care își doresc ca, în principal copiii să nu se apuce de fumat și să nu devină dependenți de această boală cronică, pot căuta soluții în motivele pentru care aceștia sunt atrași de tutun.
Familia în care unul sau ambii părinți fumează este primul contact al copilului cu drogul. S-a demonstrat de mult timp că, în cazul copiilor care trăiesc în familii în care nu se fumează, probabilitatea începerii fumatului scade cu aproximativ 75%.
Un studiu efectuat pe o durată de 3 ani arată că părinții care continuă să fumeze, însă în afara casei, descurajează copiii în inițierea fumatului. Mai mult, chiar dacă adolescentul a început deja să fumeze, faptul că nu îi este permis să fumeze în casă îi dublează acestuia șansele de renunțare la fumat.
În ultimi 10 ani, românii au trecut printr-o transformare pozitivă. Studiul GATS, realizat de Ministerul Sănătății, sub îndrumarea metodologică a Organizației Mondiale a Sănătății, arată că, în 2011, mai puțini români fumau zilnic și, fapt îmbucurător, mai puțini fumau acasă.
Dacă în 2003, 50% dintre adulții cu vârsta între 15 și 60 de ani declarau că au fost expuși acasă fumului de țigară în ultima săptămână, în 2011 procentul a scăzut la 35,4%.
O explicație este și scăderea numărului total de adulți fumători. Totodată, mass-media, prin acțiunile de informare, a jucat un rol important: dacă în 2003 doar 65,6% dintre adulți menționau că au văzut emisiuni despre efectele negative ale fumatului, în 2011, procentul lor a crescut la 83,6%.
''Dacă părinții încep să facă ei înșiși ceea ce le cer copiilor lor, adică fie renunță la fumat, fie măcar nu fumează acasă, dacă mass-media și medicii îi informează pe părinți și pe copii despre efectele fumatului, dacă autoritățile statului iau măsuri pentru scăderea atractivității fumatului, prin inscripționări ale pachetelor și interzicerea publicității și pentru îngreunarea accesului la produsele din tutun (prin creșterea prețului), atunci mai rămâne o singură cale de 'atac': limitarea locurilor în care adolescenții sunt încurajați să fumeze. Aceasta înseamnă interzicerea fumatului în cluburi, discoteci, baruri și în toate locurile publice închise în care, nu-i așa, 'e cool să fumezi', dar în care expunerea la fum de tutun ajunge la 94,4%'', declara dr. Magdalena Ciobanu, coordonatorul programului național 'Stop Fumat'.
