Ieri, salariatii caselor de asigurari de sanatate s-au aflat timp de doua ceasuri in greva. Actiunea revendicativa s-a caracterizat printr-o lipsa evidenta de coerenta: protestatarii habar nu aveau cu ce institutie trebuie sa negocieze schimbarea politicii salariale. In plus, principala grija a sindicalistilor este extinderea acordarii de prime la toate nivelurile de personal din sistem.
Pe de alta parte, neregulile inregistrate la casele de asigurari judetene se tin lant, fara ca autoritatile sanitare sa ia masuri ferme.
Greva generala, solutia finala
-Federatia Sindicatelor Caselor de Asiguari de Sanatate din Romania nu cere decat sa se respecte legea de toate partile, iar noi, cu salariile, nu ne incadram in buget, asa cum prevede legea, in functie de colectari si fara a afecta in nici un fel bugetul de stat. Una dintre motivatiile acestei greve de avertisment se refera la interventia distructiva a Ministerului Finantelor, a Ministerului Sanatatii, a la directorii de spitale, furnizorii de medicamente si la altii care vor subminarea autoritatii Casei Nationale de Asigurari de Sanatate pentru a schimba in favorea lor politica de gestionare a fondului de sanatate-, ne-a declarat Vladimir Ifrim, presedintele FSCAS.
Sindicalistii cer prime pentru toti salariatii, apreciind ca aceia care au beneficiat de stimulente financiare au fost numai presedintii si directorii caselor de sanatate. In cazul in care nu vor gasi parteneri de dialog – Ministerul Sanatatii, Muncii sau al Finantelor -, protestatarii ameninta cu greva generala. (R.S.)
Dublurile care inghit bani
Aproape 60.000 de ieseni au cate o dublura care inghite bani de la fondul de asigurari de sanatate. Desi pare ciudat, acesta este rezultatul unui control al Corpului de Audit al Casei de Asigurari de Sanatate, care a descoperit ca 50.000 de persoane apar pe mai multe liste ale medicilor de familie. Culmea culmilor, la acestia se mai adauga inca 8.366 de ieseni care sunt-dedublati- chiar pe listele aceluiasi medic. Din toata afacerea, medicii de familie sunt cei mai castigati, pentru ca primesc mai multi bani de la CASS, care le calculeaza bugetul in functie de numarul de pacienti si de varsta. Practic, pentru un Vasile Mihaila -dublat-, un medic de familie primeste, in medie, pe luna 1.026.000 lei, in loc de 513.000 lei. Aceasta practica se pare ca este din ce in ce mai folosita de catre medicii de familie, intrucat numarul dublatilor- de pe liste a crescut de la 38.000, in noiembrie 2000, la peste 58.000 in februarie 2001.
Adrian Butuca, presedintele Consiliului de Administratie al CASS, a afirmat ca, in aceste patru luni, CASS a platit medicilor de familie pentru dubluri aproximativ doua miliarde de lei. -Practic, medicii de familie ajung sa isi vanda pacientii de la unul la altul. Am avut o situatie in care o intreaga familie a fost inscrisa la medicul de familie din oficiu. Asa apar raportari duble, retete duble si sistemul se extinde-, ne-a spus Adrian Butuca, presedintele CASS. Metoda a fost descoperita dupa o verificare in baza de date a asiguratilor, care a relevat ca acelasi cod numeric personal aparea de cel putin doua ori. Urmeaza ca inspectorii de la CASS sa identifice medicii de familie care au inscris pe listele lor aceeasi persoana de doua ori si sa recupereze banii. (Alina Titei)
Ce s-a intamplat cu miliardele Casei de Asigurari Bacau?
CJASS Bacau a avut miliarde de lei pentru investitiile proprii. Acestea s-au facut in limite legale. In anul 1999, Casa judeteana a achizitionat tehnica de calcul in valoare de 500 milioane de lei, a mai investit un miliard in constructii pentru amenajarea sediului si a cumparat trei Dacii si un Espero. In 2000, a obtinut avizul Casei Nationale sa mai cheltuie inca 11 miliarde de lei. In jur de doua miliarde a costat centrala tehnica, alte doua au mers la consolidarea sediului, iar alte doua s-au dus pe amenajari interioare. Cert este ca cinci miliarde au ramas neconsumate in cursul anului trecut.
Cum s-a ajuns in situatia paradoxala ca spitalele sa sufere atat din lipsa banilor si totusi bacauanii sa fie printre cei mai buni platnici la Fondul de Asigurari de Sanatate?
Spitalul Judetean Bacau are datorii de 24 miliarde de lei. Leonard Rosu, directorul spitalului, spune ca nu poate stabili o ordine a prioritatilor intre cladirile care se prabusesc peste pacienti, lipsa apei calde si a caldurii in saloanele de copii sau necesarul de ace si bisturie pentru chirurgie.
Pentru ca a subfinantat spitalele din judet, Casa de Asigurari a incheiat anul cu 160 miliarde de lei in Trezorerie, bani considerati -economisiti-. Banii adunati de la contribuabil zac in Trezorerie, in timp ce oamenii care platesc luna de luna merg in spital cu Algocalmin in buzunar. Concluzia: sunt bani, dar nu s-a dorit utilizarea lor in scopul pentru care au fost colectati. Directorul Leonard Rosu spune ca s-ar fi putut utiliza suma, daca sefii CJAS Bacau ar fi explicat Casei Nationale ca banii nu ajung si ca unitatile sanitare din judet sunt subfinantate.
Ca o comparatie, spitalele din Ardeal primesc bani pentru un cost al zilei de spitalizare cu 100.000 de lei mai mare decat media pe tara. Acest fapt demonstreaza ca, acolo unde au fost oameni care sa se preocupe de interesul pacientilor, CNAS a aprobat alocarea unor sume considerabil mai mari decat cele utilizate la Bacau. Asa s-a ajuns ca in judete clasate mult mai jos decat Bacaul in ceea ce priveste incasarile, in unitatile sanitare sa nu fie jale si oamenii sa beneficieze macar de tratament si de hrana gratuite. Si, tot ca o comparatie, sa spunem ca, in timp ce Milena Ionescu, presedintele Casei de Sanatate din Bacau, a luat anul trecut o prima de 70 milioane de lei, presedintii caselor din Ardeal s-au multumit cu prime de 4 – 12 milioane de lei.
