Încă o palmă peste obrazul Primăriei Capitalei
Prin decizia pronunțată în urmă cu cåteva zile în dosarul intentat de cei de la Asociația Salvați Bucureștiul împotriva Primăriei Capitalei, Curtea de Apel București a suspendat utilitatea publică a proiectului Buzești-Berzei. Acțiunea a fost depusă de Asociația Salvați Bucureștiul la Tribunalul București pe 29 octombrie 2010. Tribunalul a respins acțiunea Asociației în 23 noiembrie 2010, iar joi, 16 iunie, Curtea de Apel București a admis recursul acesteia. Asociația Salvați Bucureștiul a cåștigat procesul cu Primăria Capitalei în litigiul privind utilitatea publică a proiectului Buzești-Berzei, Curtea de Apel București dånd o hotăråre irevocabilă în favoarea ONG-ului care a reclamat nelegalități privind declasarea monumentelor istorice din zonă. Utilitatea publică fusese declarată prin Hotărårea Consiliului General al Municipiului București (CGMB) numărul 262/2006. Asociația susține că, potrivit legii, întrucåt în cauză erau și monumente istorice, utilitatea publică trebuia declarată de Parlament prin lege, nu de Consiliul General. Conform legii, utilitatea publică trebuia declarată în urma unei cercetări științifice care să ateste că soluția aleasă este cea mai eficientă și justifica costurile. Primăria nu a făcut dovada vreunei cercetări prealabile, nici măcar costurile nu au fost estimate, mai spune sursa citată. Comisia care a declarat utilitatea publică nu conținea reprezentanții obligatorii ai unor instituții, cele cinci persoane reprezentau doar Primăria Capitalei și fuseseră numite exclusiv pentru utilitatea publică a Pasajului Basarab. Astfel, în baza utilității publice au fost emise ordinele de declasare pentru trei monumente istorice și avizele de desființare pentru alte 74 de clădiri din zone protejate. Prin sentința pe care a pronun-
țat-o pe 23 noiembrie 2010, judecătorul ar fi putut opri aceste distrugeri. Acesta a justificat însă în motivarea sentinței că: „reclamanții susțin că nu mai puțin de 13 monumente istorice și alte opt clădiri aflate în zonă vor fi declasate și probabil demolate pentru o lucrare publică ce nu se va realiza, însă se constată ca aceste împrejurări invocate nu redau aspectul perturbării grave și nici a prejudiciului grav, viitor și previzibil al autorității“, arată Asociația. Utilitatea publică era fundamentul pentru avizarea de către Ministerul Culturii a demolării/translatării celor șapte monumente istorice rămase în picioare pe traseul diametralei Buzești-Berzei, printre care Hala Matache. Prin decizia Curții de Apel București, demolarea/translatarea celor șapte monumente istorice rămåne fără fundament juridic. „Este al cincilea proces pe care primarul îl pierde cu ONG-urile pe subiectul Buzești-Berzei. În precedentele patru: pe 21.12.2010 Tribunalul București a suspendat în dosarul 60056/3/2010 autorizațiile de desființare pentru Hotel Marna și Casa Rădulescu; Primăria a emis ulterior autorizații cu același conținut, fapt pentru care Asociația Salvați Bucureștiul a depus plångerea penală 782/P/2011; pe 19.01.2011 Tribunalul București a suspendat în dosarul 62706/3/2010 autorizația de desființare pentru imobilul din str. Cobălcescu nr. 60; Primăria a continuat demolarea, fapt pentru care Asociația Salvați Bucureștiul va depune plångere penală; pe 12.04.2011 Tribunalul București a anulat în dosarul 52450/3/2010 Planul Urbanistic Zonal Buzești-Berzei; pe 26.04.2011 Tribunalul Cluj a suspendat în dosarul 958/117/2011 Planul Urbanistic Zonal Buzești-Berzei și autorizația de construire 363/2009“, explică Asociația pentru Mediafax.
