Home Social Jurnal de tabara.. olimpica !

Jurnal de tabara.. olimpica !

DISTRIBUIŢI

– Deviza: Olimpiada de Romana e imuna la orice…

Vineri, 12 iulie, ziua 0:

Vara Patriarhului, vol. 2. Definitie: patriarh – persoana credula de la noi din tabara, care se bazeaza pe religie pentru a-si stinge foamea. Slujbele religioase au fost permanente si au semanat dubios de mult cu o senzatie de foame cancerigena. In premiera, intr-un mod cu totul ciudat, enoriastii si-au descoperit noi veleitati in practicarea curei de slabire si in aprinderea lumanarilor pentru mentinerea siluetei. In rest, zi de voie. Adica poti sa zici -de voie- si sa lihnesti undeva. Ne-am conformat. Concentrare masiva de creiere olimpice in tabara de la Arbanasi! Pericol de autocombustie! Solutia autoritatilor: transformarea -Colocviilor Literare- in flamanzii olimpici. (Masa e programata abia de a doua zi. Foamea atinge apogeul.). Concluzie: literatura nu tine de foame!

Sambata, 13 iulie, ziua 1:

Simbolul lipsei de Has Doi O. Caldura mare. Ne-am trezit cu incredere de la ora 6.00 si ne-am indreptat hotarati spre o noua dimensiune, necunoscuta anterior: masa de dimineata, asteptata cu sufletul si cu stomacul la buze. Mancare buna, dar cu tendinte usor suprarealiste (sau infra) in distribuirea portiilor. Urmeaza o sedinta (la orgine, cuvantul inseamna sictireala) despre simboluri. Au urmat sedinta de redactie si haosul inerent, in care doar redactorul-sef vorbea, iar ceilalti ascultau, pierduti in negura comunista. Ora 10.00 – deschiderea programului. Discutie despre simboluri – stare de somnolenta si amorteala acuta. La final se scriu eseuri. Ora 17.00, intalnirea si formarea comitetului de redactie, responsabil cu realizarea acestei preacinstite foi de cultura si mandrie nationala. Se cere bere rece! Cerere respinsa cu nerusinare (nu mai exista respect pentru oamenii de cultura; adica pentru culturisti). Spre seara, situatia devine nespalata. Mizerabila. Treaba se-mpute. La propriu. Suparate, robinetele nu mai raspund decat prin vuietul deprimant al penuriei acvatice.

Duminica, 14 iulie, ziua 2:

Disperare si speranta. Trezire fara obiectiuni. Il saluti in gand pe nenea Iancu si o iei la picior. Drumetie la Vulcanii Noroiosi si durerile de cap apar abia pe drum, cand apa se termina si ne ratacim. Zburdam in peisajul carpato-danubiano-pontic, gandindu-ne sa intemeiem o colonie. Incepe drumul impresionist, babiloniac, antihidratant al intoarcerii la tabara-muma. Ca sa nu se mai planga si-n dimineata asta de penuria de apa, olimpicii sunt dusi in excursie la Vulcanii Noroiosi. Drum lung, caldura mare, vulcani mici. La intoarcerea in tabara, probleme de alimentatie. Cainii au prioritate. Noaptea, in paralel cu programul dansant, se desfasoara actiuni de urmarire si exploatare a singurului banatean ramas. Lipsa de patriotism, domnilor!

Luni, 15 iulie, ziua 3:

Scriitori si proscrisi. Premisa: pentru a fi scriitor, trebuie sa ai capacitatea de a fi parazitar. Antepremisa: un parazit nu este neaparat un scriitor. Din cele de mai sus rezulta definitia absurdului din literatura: unii aleg sa fie scriitori, altii paraziti. Intalnire cu doi domni scriitori, intr-o sala supraincinsa de activitatea cerebrala a maselor (culturalizate, tovarasi). Cand oboseala se plimba nestingherita prin capetele noastre ca un tramvai, am mancat (bun pranz, coane Fanica!) si ne-am dat seama ca nu avem materiale pentru apres-discoteca-maneloteca de seara. Aproximativ ora 10.00 – plus, minus 54 de minute (sau trei sferturi academice – intarziere diplomatica) – intalnire cu scriitori. Atmosfera literara somnoroasa, interventie salvatoare din partea unui profesor insotitor. Ora 17.00. A doua intalnire a comitetului de redactie. Se hotaraste continutul -Pulsului de haimanale- si din nou se cere bere rece. Cerere admisa! Noaptea, programul dansant devine de-a dreptul spectaculos, prin aparitia inedita a comitetului de redactie al revistei! Premiera absoluta! Se inventeaza un nou stil de dans: panaramisto-modernist. Publicul e in delir. Aplauze, caderi pe spate, scaune rupte. Pentru a doua zi, se promite rockoteca.

Marti, 16 iulie, ziua 4:

Munca silnica. Ora 10.00. Dezbatere despre Caragiale. Rezultat: prea multe eseuri pentru revista. Organizatoare – elevele din Cluj. Admirabila intentie, fetelor! In paralel, comitetul de redactie munceste pe branci. Restul popo(r)ului olimpic ne sustine moral, miscandu-se in ritm de manea. Se lucreaza pana tarziu in noapte. Eforturile ne vor fi rasplatite, dar numai la Judecata de Apoi.

Miercuri, 17 iulie, ziua 5:

Munca silnica 2 (the sequel). Noi trudim in continuare, lumea pleaca la plimbare, joi se termina tabara. Cu o zi mai devreme. Hai la deturnare de fonduri!

Joi, 18 iulie:

Migratia pieilor olimpice. Dupa un sejur apocaliptic de cinci zile, imaginatia bolnava a dat chix si ne-am trezit in suturi literare. Noi sa fim sanatosi, ca Olimpiada de Romana e imuna la orice!

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.