Nici nu s-a conturat bine proiectul legii invatamantului superior, ca reactiile au inceput sa apara. Mergand pe principiul -mai bine previi acum, decat sa combati pe urma-, rectorii universitatilor au inceput sa reactioneze in diverse moduri: adversativ, distructiv, neutru, constructiv.
Oricum, ideea Ministerului Educatiei si Cercetarii – de a pune la dispozitia celor interesati acest proiect – este una revolutionara din punctul de vedere al transparentei, daca avem in vedere secretomania celorlalte ministere, atunci cand este vorba de proiecte de acte legislative…
-Ne-am gandit sa punem proiectul la dispozitia tuturor beneficiarilor – rectori, decani, profesori universitari – tocmai pentru a fi vazut, analizat si modificat de cei carora se adreseaza. Unii au avut reactii adverse, dar altii ne-au sprijinit constructiv, prin modificari, adaugiri, intervenind la modul concret-, ne-a precizat directorul Directiei pentru invatamant superior din MEC, Ioan Ianos.
Dar reactiile negative au inceput sa apara, chiar si inainte de a se propune modificarea articolelor discutabile.
Noua lege pune autonomia universitara in pericol?
-Aceasta lege va deschide multe porti pentru anihilarea autonomiei universitare. Rezultatul va fi un invatamant universitar slab, obedient si neinovativ-, considera Serban Agachi, prorector al Universitatii -Babes-Bolyai-, intr-o analiza realizata in nume propriu, dar care, potrivit unor surse din interiorul celei mai mari universitati clujene, urmeaza sa fie ratificata de Senat.
Serban Agachi explica si temerea UBB ca -MEC va impune un CA care poate bloca oricand functionarea IIS. Membrii reprezentanti ai universitatilor sunt in inferioritate neta in CA. Prin acest articol, se incearca un compromis intre un sistem electiv si un sistem centralist in care statul are un rol major. Se prefigureaza constituirea unui sistem centralist, chiar excesiv centralist! Problema nu este absenta statului din procesul de control, ci este nivelul de reprezentare al statului, avand in vedere principiul managerial al descentralizarii deciziilor-, arata prorectorul UBB in analiza lui.
In acesta problema, Ioan Ianos are o cu totul alta opinie. -MEC nu poate impune numirea unor anume persoane in CA, ci doar avizeaza propunerile universitatii, in ceea ce priveste componenta CA. Nu ne poate fi indiferent pe cine coopteaza o institutie de invatamant superior in Consiliul sau de Administratie. Daca il baga pe Ixulescu, care este un om de afaceri din zona, noi trebuie sa controlam credibilitatea respectivului, ca doar va gestiona bani publici. Ca atare, consider normal ca MEC sa aiba o anumita raspundere din acest punct de vedere-, afirma directorul Ianos. In Germania – de exemplu – autonomia universitatilor este strict limitata, statul controland la sange modul in care se cheltuieste banul public-, a mai precizat oficialul MEC.
UBB se teme de o noua -nationalizare-
Prin articolul 42, Ministerul Educatiei si Cercetarii poate aproba transferul de patrimoniu intre institutiile de invatamant superior -in functie de dinamica domeniilor de specializare si a evolutiei pietei fortei de munca-.
-Prevederea este foarte periculoasa, intrucat nu se specifica nicaieri ?çproprietatea IIS?ê. Sunt IIS care si-au cumparat si intabulat proprietati sau au achizitionat din fonduri proprii bunuri imobile si aparatura performanta. Cum se poate lasa la dispozitia MEC instrainarea proprietatii IIS sub orice justificare? Prevederea este echivalenta cu o noua posibila nationalizare!!!-, apreciaza Serban Agachi.
Dar, la fel de bine, se poate spune ca multe universitati de stat aparute dupa 1990 nu-si au locul pe firmamentul academic, ele avand la baza interese politice sau administrative. In acest mod, invatamantul superior a cunoscut o dezvoltare pe orizontala, crescand cantitatea si nu calitatea. De aceea, exista in momentul actual spatii excedentare la unele universitati – incepand cu sali de curs si terminand cu locurile din camine – din cauza lipsei de atractivitate a unora dintre specializari. Asa ca este normal ca aceste spatii excedentare sa fie redirectionate spre specializarile cerute de piata, si care au deficit de spatiu.
Propunerile sunt binevenite
La opinia prorectorului UBB, nu MEC da raspunsul, ci rectorul Universitatii din Bucuresti, prof. dr. Ioan Mihailescu, ale carui propuneri – acceptate de MEC – vin in rezolvarea acestei probleme. Astfel, articolul 40 a fost complet schimbat cu toate precizarile necesare unei certificari sigure a dreptului de proprietate, dar continand si reglementari stricte in ce priveste instrainarea patrimoniului. Din aceste completari prezentam doar cateva:
-(2) Patrimoniul institutiei de invatamant superior consta din totalitatea bunurilor de orice fel, detinute de institutie si de unitatile sale, existente la data intrarii in vigoare a Legii invatamantului nr. 84/1995, sau redobandite si dobandite ulterior.
(3) Proprietatea institutiei de invatamant superior asupra tuturor bunurilor care formeaza patrimoniul ei este garantata si protejata prin lege.
(4) Patrimoniul institutiei de invatamant superior nu poate fi instrainat fara aprobarea Senatului Universitar si a Ministerului Educatiei si Cercetarii.-
Depolitizarea invatamantului superior sperie pe multi…
In articolul 25, punctul (3), se precizeaza ca -detinatorii functiilor de conducere de la orice nivel vor fi suspendati sau inlocuiti prin organizarea de noi concursuri de management sau de noi alegeri in urmatoarele situatii:?ë-. Printre situatiile enumerate se afla si cea de la litera e): -Daca sunt lideri (presedinti, vicepresedinti, secretari) locali, regionali sau nationali ai partidelor politice sau sindicatelor-.
Daca luam in considerare ca unii rectori sunt si membri reprezentativi ai partidelor din tot spectrul politic, depolitizarea la cel mai inalt nivel pare cu atat mai necesara. In acest fel, se evita favorizarea (sau defavorizarea?ë) unei universitati pe criterii politice, asigurandu-se totodata o obiectivitate crescuta a procesului educational.
