Anual, prin Fondul asigurarilor sociale de sanatate sunt rulate aproape doua miliarde de dolari. O suma uriasa, care ar acoperi de departe nevoile medicale ale populatiei. Banii insa au un circuit de neinteles: sunt colectati de CNAS, merg la Finante, se intorc la casele de asigurari, apoi la spitale, unde, firesc, ar trebui sa ajunga la bolnavi. In realitate, sumele redistribuite de Finante sunt intotdeauna mai mici, iar pe drumul dintre casele de asigurari si pacienti se scurg (intr-un mod inca neelucidat!) fonduri deloc neglijabile.
Bolnavii isi cumpara singuri medicamentele
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a colectat de la populatie mai multi bani decat si-a propus pentru acest an, insa banii sunt pastrati in trezorerii.
In acest timp, spitalele, ca si medicina primara, se afla intr-o mizerie greu de remediat. Bolnavii, in special suferinzii de cancer si cei de SIDA, mor cu zile din cauza ca medicamentele nu ajung la ei. In urma cu cateva zile, la un briefing organizat de o firma producatoare de medicamente, doctorul Adrian Streinu-Cercel acuza presa ca -improasca cu noroi-, desi programul national anti-SIDA acopera necesarul de medicamente. Trecand peste nonsalanta cinica a afirmatiilor, ii reamintim domnului doctor ca, numai in prezent, peste 100 de seropozitivi din Galati se afla in pericol de moarte, pentru ca banii pentru medicatie au fost epuizati.
Nu mai este nimic senzational in faptul ca bolnavii din spitale isi cumpara singuri medicamentele, isi aduc mancarea de acasa, iar medicii si asistentele traiesc din spaga si nu din salariu.
Saracie satisfacatoare
Indiferent daca sunt multumiti sau nu, asiguratii sau angajatorii nu pot refuza plata asigurarilor de sanatate, deoarece Legea 145 a asigurarilor de sanatate pedepseste cu inchisoarea refuzul de a plati contributia.
Recent, presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, Eugeniu Turlea, a declarat ca, in prima jumatate a anului, s-a incasat de la populatie mai mult decat si-a propus: -Am colectat cu 1.200 miliarde de lei mai mult decat ne-am propus. Toti banii colectati ajung in bugetul consolidat. In sistemul de sanatate se intorc atatia bani cat hotaraste Ministerul Finantelor. Cati bani ni se dau, atatia dam mai departe. Fondurile care se aloca nu sunt insa suficiente pentru plata serviciilor medicale-. Presedintele CNAS crede ca banii repartizati in acest moment ajung cat -sa se acopere saracia, sa fie satisfacatoare-.
Nuclee de calitate in spitale
Poate eficiente si nu doar structuri decorative, nucleele de calitate sunt o alta inventie a autoritatilor sanitare – CNAS, Ministerul Sanatatii si Familiei, Colegiul Medicilor. Functioneaza in 173 de spitale, sunt alcatuite din doi-patru medici si au rolul de a monitoriza permanent calitatea serviciilor medicale acordate asiguratilor. Mai departe, medicii respectivi au obligatia de a raporta indicatorii de calitate inregistrati in unitate caselor de asigurari si directiilor de sanatate publica.
-Din analiza datelor primite, s-a constatat ca exista unele criterii de calitate care vor fi excluse, deoarece nu s-au dovedit elocvente. In locul lor vor fi introdusi indicatori si criterii noi, care sa ilustreze mai fidel activitatea spitalului respectiv. (…) Fiecare unitate sanitara va primi, in functie de gradul respectarii criteriilor de calitate, anumite punctaje si calificative, pe baza carora se va incerca o ierahizare a spitalelor-, precizeaza un comunicat al CNAS.
Ierarhizarea se va face doar acolo unde activitatea este efectiva si nu doar pe hartie. Un fapt incredibil se intampla la Constanta, unde o clinica figureaza drept functionala si, in realitate, zace in paragina.
Fondurile pentru investitii s-au pierdut pe drum
Conducerile Sectiilor de Psihiatrie si de Dezintoxicare din localitatea Palazu Mare, aflate in subordinea Spitalului Clinic Judetean Constanta, nu au mai facut investitii de peste 10 ani, desi Ministerul Sanatatii a alocat fonduri cu acest scop, iar una dintre sectii este chiar inchisa, cu toate ca in evidente figureaza ca avand multi pacienti, a declarat secretarul de stat in Ministerul Sanatatii, Luminita Gheorghiu.
Sectia de dezintoxicare este inchisa de aproape un an si jumatate, cu toate ca Ministerul Sanatatii a alocat, in ultimii ani, 10 miliarde de lei pentru constructia cladirii si pentru dotari. Secretarul de stat a precizat ca anul trecut au mai fost alocate aproape 1,2 miliarde de lei pentru amenajari si cursuri de specialitate, iar pentru acest an sunt repartizate alte 1,5 miliarde de lei.
Luminita Gheorghiu a precizat ca din raportul existent la Ministerul Sanatatii reiese ca Sectia de dezintoxicare de la Palazu Mare functioneaza si are un numar mare de pacienti. De altfel, si in evidentele sectiei figureaza 10 pacienti.
Si la cele doua sectii de boli psihice de la Palazu Mare au fost gasite numeroase nereguli – saloanele au condens, tevile de apa sunt sparte, iar unitatea nu este pazita.
