Ministerul Sănătății intenționează să introducă a șasea clasă de salarizare pentru personalul bugetar, acest aspect urmând să conducă la rezolvarea uneia dintre cele mai mari probleme pe care o are România, și anume migrația masivă a personalului medical, a anunțat prof. dr. Dorel Săndesc, secretar de stat în Ministerul Sănătății prezent la CNFMS 2015. ”Noi am propus ca în această salarizare să se țină cont de faptul că pregătirea medicilor este una cu totul specială, în sensul că suntem printre puținele, dacă nu singura profesie, a cărei durată de pregătire, pentru a avea dreptul de muncă, este semnificativ mai lungă decât alte profesii cu studii superioare. Dacă marea majoritate a studiilor superioare au o durată de 3 ani plus un an, doi de masterat, conform Acordului de la Bologna, profesia de medic înseamnă șase ani de facultate plus obligatoriu o specializare postuniversitară pentru a avea dreptul de muncă. Pentru a putea practica ca medic, în România și Europa, e nevoie de o pregătire între 10 și 13 ani, semnificativ mai mare decât celelalte profesii. Pornind de la aceste date tehnice, noi am solicitat să se țină cont de aceasta pentru ca în nivelul de salarizare, în grila de salarizare, profesia să se regăsească adecvat, fără a afecta, desigur, salarizarea altor domenii”, a precizat prof. dr. Dorel Săndesc.
O propunere înaintată de prof. dr. Dorel Săndesc este ca problema resurselor umane din secțiile ATI ale spitalelor publice din România să putea fi rezolvată prin ”schimbarea modului de relație cu spitalul”.
”Este vorba de schimbarea modului de relație cu spitalele. Pur și simplu întreruperea relațiilor ca angajați, ca și bugetari. (…) În statutul nostru de profesie liberală să oferim servicii la tarife decente spitalului public. (…) Este un model din Polonia, care a schimbat radical statutul medicului anestezist și a determinat întoarcerea lor”, a afirmat secretarul de stat în Ministerul Sănătății.
Legat de majorarea salarială cu 25% personalului din spitalele publice din România, dr. Vasile Ciurchea, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a afirmat că soluția găsită este factorul de corecție. Acest lucru a implicat o evaluare a statelor de plată din fiecare spital în parte. a anunțat dr. Vasile Ciurchea, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. ”Ordonanța spune că trebuie să ne raportăm la cuantumul venitului din luna septembrie și atunci am cerut statul de plată, stat de plată însemnând număr de personal și sumă alocată personalului și am calculat acel 25% plus. Un spital are mai multe forme de finanțare și procentele serviciilor acordate, fie în internarea de zi, fie în internarea de lungă durată sau în ambulatoriu, ele sunt diferite și a trebuit să calculăm pentru fiecare grupă în parte și să ajungem la acel 25%. Am privit venitul spitalului în integralitatea lui (…) Vine o componentă parțială pentru fiecare categorie în parte: internare de zi, internare de lungă durată, etc ”, a afirmat președintele CNAS. Acesta a mai subliniat că ”va exista un act adițional la contract și suma absolută se va ști în momentul în care plătim pentru că depinde de valoarea fiecărui spital”.
