In urma cu mai bine de doi ani, cand se discuta oportunitatea infiintarii caselor de asigurari de sanatate paralele – in speta a armatei si transporturilor -, ziarul nostru a militat pentru pastrarea principiului solidaritatii. Indiferent de reactiile -istorice-, ulterior, functionarea Casei Armatei a dovedit un management corect, riguros, satisfacator pentru asigurati. Iata insa ca acum, cand reteaua sanitara civila gaseste cu mari eforturi bani pentru supravietuire, Puterea a descoperit ca ar putea acoperi gaurile negre cu fondurile din asigurarile de sanatate a Armatei.
Falimentul capata contur
Cand si-a anuntat intentia de a majora, de la 25 la 50%, cotele alocate de Casa transporturilor si a apararii nationale la Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate, ministrul Daniela Bartos a dovedit ca ori nu stie contabilitate, ori vrea cu tot dinadinsul desfiintarea institutiilor in cauza. -Dublarea procentului inseamna pentru noi faliment. Ideea ca am fi mai bogati decat altii este falsa. Noi insa suntem mai disciplinati si mai rigurosi in colectarea fondurilor, constienti fiind ca nu primim nici un leu in plus de la CNAS-, ne-a declarat doctorul Serban Radulescu, presedintele Casei de Asigurari de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judectoresti.
Casa de asigurari a transportatorilor se confrunta cu serioase probleme financiare, astfel incat, in materialul de fata, ne vom axa pe asigurarile Armatei, in jurul carora se invart interese de tot soiul. Dincolo de coerenta managementului prestat de CASOPNAJ, ar trebui lamurit aspectul juridic: ordonatorul principal de credite este CNAS, in timp ce CASOPNAJ functioneaza aproape ca o casa de asigurari judeteana. Diferenta consta in aceea ca institutia militara isi colecteaza singura fondurile de la cei 2.539.000 de asigurati cu care a incheiat contracte. Anual, colecteaza peste 4.000 miliarde de lei. Plafonul de cheltuieli aprobat de CNAS este de 2.000 miliarde de lei, excedentul fiind redistribuit, conform legii, de catre ordonatorul principal de credite. -Cheltuielile aprobate de CNAS sunt discriminatorii. In prezent, suntem in situatia de a avea 800.000 de lei pe asigurat pe an, in timp ce la o casa judeteana un pacient beneficiaza de 1.600.000 de lei. Din cauza limitarii exagerate a cheltuielilor, asiguratii nostri nu pot beneficia de medicamente compensate si gratuite-, declara generalul Serban Radulescu.
In spatele declaratiilor stau, de fapt, tendintele de centralizare pedeseriste. -Este categorica tendinta de a gestiona central toate fondurile-, afirma generalul Radulescu.
Daniela Batos pregateste lovitura de gratie
In urma cu trei zile, ministrul sanatatii si al familiei, Daniela Bartos, si-a anuntat intentia de a majora, de la 25 la 50%, cotele alocate de Casa de Asigurari de Sanatate a Armatei si celei a Transportatorilor la fondul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, motivand ca institutiile militare -au venituri mult mai mari decat cheltuielile aprobate-. Pentru ca majorarea nu poate fi operata decat prin modificarea Legii asigurarilor socliale de sanatate, ministrul Bartos va declansa toate procedurile pentru realizarea proiectului.
Perseverenta ministrului nu poate fi pusa la indoiala, mai ales ca a somat CNAS sa pregateasca terenul pentru aplicarea procesului de desfiintare a caselor paralele. Nu mai este un secret pentru nimeni ca autonomia institutiei nationale de asigurari a ramas doar o metafora – CNAS devenind in ultimele luni un autentic apendic al ministerului. La 6 iunie 2001, Eugeniu Turlea a emis un ordin -privind aprobarea criteriilor pe baza carora se determina sumele aferente fondului de redistribuire pentru casele de asigurari de sanatate judetene, a municipiului Bucuresti, Casa Asigurarilor de Sanatate a Transporturilor si Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti-. Reglementarea cu pricina pare… poetica daca avem in vedere ca principalul punct vizeaza -accesul echitabil al asiguratului la servicii de sanatate prin egalizarea puterii de cumparare a serviciilor medicale la acelasi nivel si acelasi cost prin distribuirea resurselor colectate pe persoana, in fiecare judet si in functie de nevoile relative (risc de imbolnavire) calculate pe categorii de varsta si sex-. In realitate, frazele aparent fara continut ale ordinului pregatesc baza legala prin care colectarea fondurilor din reteaua militara sa treaca in sarcina directa a CNAS.
