Medicii romåni efectuează cu succes transplanturi, însă, ca de obicei, în țara noastră legislația este ambiguă și în acest domeniu, ceea ce face ca numărul donatorilor de organe să fie mult mai mic față de cel din alte state ale UE. Deocamdată, ministrul Sănătății, Cseke Attila, a afirmat că, deși este criză, „bugetul pentru transplanturi nu a fost și nu va fi diminuat nici în următorii ani, avånd în vedere că atåt în Romånia, cåt și la nivel european, transplantul este o prioritate“. Și dacă, așa cum a promis ministrul Sănătății, la buget nu se va umbla, cei care sunt înscriși pe listele de așteptare pentru transplant așteaptă să se modifice legislația în domeniu. În acest mod, probabil, listele de așteptare se vor mai „subția“ ca urmare a creșterii numărului donatorilor de organe. Întrebarea este cånd se va face următorul pas al modificării actelor normative în domeniu? În urmă cu cåțiva ani, în Parlament a fost dezbătut un proiect de lege privind acordul prezumat al donatorilor de organe. Potrivit proiectului de atunci, fiecare romån cu vårste de peste 18 ani trebuia să meargă la medicul de familie pentru a completa un formular tip prin care să-și dea sau nu acordul ca în cazul în care se află în moarte cerebrală să-i fie prelevate organele.
În această situație nu mai era nevoie de acordul rudelor. Dacă respectiva persoană nu completa la medicul de familie un astfel de formular tip se considera „din oficiu“ că răspunsul este favorabil donării de organe. Proiectul de lege, însă, s-a blocat în Parlament. În prezent, cel care dorește să-și doneze organele în cazul în care va fi în moarte cerebrală trebuie să se înscrie în Registrul Național Unic întocmit de Agenția Națională de Transplant. De asemenea, în cazul pacienților aflați în moarte cerebrală, cånd se pune problema donării organelor, trebuie să existe acordul informat al rudelor de gradul întåi, al aparținătorilor. Potrivit ministrului Sănătății, la ora actuală, trei cetățeni din zece sunt de acord cu prelevarea de organe, pentru transplant.
