Consumul de droguri licite si ilicite in randul tinerilor romani, cu varste cuprinse intre 11 si 22 de ani creste proportional cu numarul anilor. Daca jumatate din minorii din categoria 11-14 ani au incercat consumul de alcool, 18% din tinerii de peste 18 ani consuma de mai multe ori pe saptamana sau chiar zilnic. Acesta este rezultatul primei cercetari nationale privind consumul drogurilor in randul adolescentilor si tinerilor din Romania, lansata de Organizatia -Salvati Copiii- in colaborare cu sociologi ai Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala, din cadrul Universitatii Bucuresti.
Romania se claseaza pe locul 10 in lume in ceea ce priveste consumul de bauturi alcoolice, la acest rezultat contribuind si tinerii, daca tinem cont de faptul ca 4% din minorii cu varste intre 11 si 14 ani au recunoscut consumul frecvent de alcool, iar 77% din cei peste 18 ani au experimentat acest lucru. Proportia celor care consuma regulat este 10% din intregul esantion, iar in topul bauturilor preferate se situeaza berea (64%) si vinul (21%). Procentul fetelor care consuma frecvent bauturi alcoolice este destul de mic (2,9%), dar urca pana la 48,8% in cazul consumului ocazional. Un aspect ingrijorator a fost semnalat cu ocazia prezentarii acestor rezultate: 46% din adolescentii cu varste intre 11 si 17 ani au fost trimisi de parinti in ultimele 12 luni sa cumpere alcool si 89% din ei nu au fost niciodata refuzati, -desi legea interzice acest lucru-, a precizat Gabriela Alexandrescu, director executiv al Organizatiei -Salvati Copiii-.
Cafeaua – cel mai putin asociata cu drogul
Dintre toate substantele toxico-dependente analizate, cafeaua este cea care se asociaza cel mai putin cu caracteristicile unui drog. Din numarul total, 20,2% din participanti o percep in acest fel, motiv pentru care inregistreaza si cel mai mare consum in intervalul de varsta studiat (27%). De asemenea, ea este preferata atat de fete, cat si de baieti, atat in mediul urban, cat si in cel rural. Desi cei mai multi consumatori provin din categoria de varsta 19-22 de ani, se remarca totusi o amploare destul de ridicata si la copiii intre 11 si 14 ani, 5% din ei fiind afectati de un consum regulat. Cu toate acestea, marea majoritate a parintilor apreciaza ca dintre toate substantele care ar putea reprezenta o tentatie, cafeaua reprezinta raul cel mai mic.
Toleranta foarte mica a tinerilor privind consumul de droguri
La nivelul intregului esantion, 4% din respondenti au recunoscut ca au consumat cel putin o data un drog ilegal. Si daca intre 11 si 14 ani ponderea consumatorilor este de 1,1%, ea creste odata cu varsta si ajunge ca la tinerii de 19 – 22 de ani sa fie de 10,8%. Tinerii manifesta cea mai scazuta toleranta fata de consumul de droguri, 89,8% din ei considerand ca fiind necesara pedepsirea consumatorilor, prin inchisoare sau munca in folosul comunitatii. Consumul de substante ilicite este mai ridicat la baieti si in zonele urbane, cu peste 100.000 de locuitori. 20,2% din subiecti au recunoscut ca stiu persoane consumatoare, iar 7% au afirmat ca li s-au oferit droguri. Cei mai multi dintre tinerii romani au auzit de cocaina (79,1%), marijuana (78,4%) si heroina (77,7%).
Centre de tratament doar in Bucuresti si Iasi
Teodora Ciolompea, sef al Biroului de promovare a sanatatii din cadrul Directiei de Sanatate Publica Bucuresti a declarat ca marijuana este substanta cea mai consumata in Romania la ora actuala, iar numarul consumatorilor este aproximativ 3.000. Nu exista in momentul de fata centre pentru tratament decat in Bucuresti sau Iasi, unde se lucreaza inca primitiv. Dintr-un total de 1.801 de persoane supuse tratamentului cu metadona anul trecut, doar 15-16% au redevenit stabili, in comparatie cu 50-60%, procentele obtinute in strainatate prin tratamentele moderne.
Sociologul Gabriel Jderu, lector universitar in cadrul Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala, a precizat ca fenomenul consumului de droguri este -un fapt social care nu se poate eradica-, dar ca societatea trebuie sa identifice masuri pentru a-l tine sub control. Chestionarul a fost aplicat in perioada iulie 2004 – ianuarie 2005 in 1.000 de gospodarii si a totalizat 1.500 de respondenti. Marja de eroare este de +/-3.
