Alăptarea este cel mai sănătos şi hrănitor mod de alimentaţie a bebeluşului, dar numărul femeilor care alăptează este într-o continuă scădere în România. De vină este lipsa de informaţie a mamelor şi a unor cadre medicale.
Cel mai întâlnit mit este: nu am avut lapte! De fapt secreţia lactată se formează conform cererii şi ofertei; cu cât sânul este stimulat a exprima lapte matern cu atât se face mai mult, dacă mamele aşteaptă să strângă mai mult, mulgându-se mai rar, secreţia va scădea, potrivit Mihaelei Niţă, preşedintele Asociaţiei Consultanţilor pentru Lactaţie din România, citată de TVR.
Toate mamele pot alăpta dacă au informaţii corecte şi dacă sunt sprijinite de familie şi personalul medical. Nou-născutul trebuie pus pe pieptul mamei imediat după naştere. Căldura corpului mamei îi asigură conforul termic, iar hormonii produc în corpul mamei, la atingerea copilului, prolactina şi oxitocină, care vor duce la o lactaţie suficientă şi de durată.
„Am născut prin cezariană, nu pot alăpta”
Modalitatea de naştere nu influenţează secreţia laptelui. Stresul, absenţa mai lungă a mamei de lângă copil sau o boală poate influenţa alăptarea, explică Mihaela Niţă, preşedintele Asociaţiei Consultanţilor pentru Lactaţie din România.
„Plânge bebeluşul! Laptele meu nu e suficient”
După două ore de la naştere, copilul este somnoros, greu de trezit. Dacă nu se trezeşte, atunci colostrul trebuie neapărat muls şi dat bebeluşului la trezire cu linguriţa sau seringa. Apoi mama îl va hrăni natural chiar dacă are lapte puţin. Acesta este de ajuns pentru nou-născut dacă suge frecvent, chiar de la opt până la douăsprezece ori pe zi. Plânsul frecvent după primele 24 de ore, mai ales în cursul serii este normal. Mama trebuie să pună copilul la sân des, la cerere, nu la trei ore. Copilul va beneficia de efectele miraculoase ale colostrului: întărirea imunităţii, stimularea digestiei şi a funcţiei intestinale.
Deseori le auzim pe tinerele mame spunând că laptele lor este prea slab sau că nu este bun si copilul pierde din greutate. Fals! Mama va produce atât lapte cât are nevoie copilul. Cantitatea de lapte este egală cu cerinţa nou-născutului. Cu cât îl punem mai des la sân, cu atât se va produce mai mult lapte. De obicei, copilul nu suge decât 60-80 la sută din laptele disponibil.
Nu există lapte slab! Laptele matur este mai subţire, alb-albastru faţă de colostru – primul lapte, portocaliu-gălbui, dar are toate substanţele nutritive şi imunologice necesare pentru copil!
Peste 98 la sută dintre mame pot alăpta, dar ceva se întâmplă pe parcurs şi astfel ajungem la o rată a alăptării de doar 12 la sută, precum o arată ultimul studiu din 2011, precizează Eugenia Dobrescu, consultant în lactaţie.
Un alt mit este că „Alăptarea doare şi provoacă răni”.
Dacă nou-născutul este ataşat corect la sân, alăptarea nu va ridica probleme mamei. Copilul va fi lăsat cât timp doreşte. Laptele de mamă este atât o băutură cât şi un aliment. Copilul poate să sugă mai frecvent pentru a-şi stinge setea.
Un alt mit ciudat, dar frecvent întâlnit este că „bebeluşul va deveni răsfăţat dacă îl iau în braţe şi îl alăptez când plânge”. Este greşit! Bebeluşii au nevoi fizice şi emoţionale vor să se simtă în siguranţă şi iubiţi. În societăţile unde în mod tradiţional mama îşi poartă în permanenţă copilul cu ea, copiii nu plâng!