Pamanturile Moldovei sufera o degradare fara precedent, in zonele secetoase, mai ales in regiunea colinara, manifestandu-se un adevarat fenomen de desertificare. Mai mult decat o simpla avansare a dunelor de nisip, pamantul isi pierde capacitatea de a creste plante. Cauzele sunt seceta ultimilor ani, suprapasunatul, despaduririle, irigarea excesiva si o agricultura dupa ureche. O data vegetatia eliminata, coroziunea vantului si a apei transporta solul subtire si uscat, care nu se va mai regenera timp de secole.
In judetul Vaslui, unul dintre cele mai afectate din acest punct de vedere, situatia este dramatica. Din suprafata de circa 500.000 de hectare, fenomenul de eroziune se manifesta la peste 200.000 de hectare, iar alunecarile de teren, la peste 21.000 de hectare. Peste 100.000 hectare de teren agricol au devenit impracticabile, ca urmare a alunecarilor de teren din aproape toate localitatile Botosaniului, ceea ce reprezinta un sfert din suprafata judetului.
In lume se pierd anual prin desertificare intre sase si 27 milioane de hectare, iar 70% din suprafata de uscat e suficient de degradata incat sa fie vulnerabila la astfel de distrugeri.
Desertificarea, o problema de mediu care afecteaza jumatate dintre tarile lumii, este manifestarea conditiilor de desert, in arii ce nu erau dinainte uscate si sterile. In intreaga lume se pierd anual intre 6 si 27 milioane de hectare, iar 70% din suprafata de uscat e suficient de degradata incat sa fie vulnerabila la astfel de distrugeri.
Urmeaza secole aride
In tara noastra, desertificarea se manifesta puternic in Moldova, in zonele secetoase, mai ales in regiunea colinara. Mai mult decat o simpla avansare a dunelor de nisip, desertificarea implica o degradare a solului atat de accentuata, incat pamantul isi pierde capacitatea de a creste plante.
Cauzele desertificarii sunt lipsa precipitatiilor, dar si suprapasunatul, despaduririle, irigarea excesiva si o agricultura dupa ureche. Scurgerea rapida a apelor din precipitatii pe terenurile in panta face ca solul sa fie prea putin irigat, ceea ce accelereaza eroziunea. Odata vegetatia eliminata, din oricare dintre aceste cauze, coroziunea vantului si a apei transporta solul subtire si uscat, care nu se va mai regenera timp de secole!
Judetul Vaslui, pe jumatate condamnat
In judetul Vaslui, una dintre zonele Moldovei cele mai afectate din acest punct de vedere, situatia este dramatica. Din suprafata de circa 500.000 de hectare, fenomenul de eroziune se manifesta la peste 200.000 de hectare, iar alunecarile de teren, la peste 21.000 de hectare.
La o analiza detaliata, lucrurile stau si mai rau. Pierderea in grosime a unui singur centimetru de sol produce pierderi de sase tone/hectar de humus, 210 kilograme/hectar de azot, 12 kilograme/hectar de fosfor accesibil, 25 de kilograme/hectar potasiu accesibil. Astazi, numai un sac de 50 de kilograme de ingrasamant de azotat de amoniu costa circa 300.000 lei, iar pentru producerea pe cale industriala a cantitatii de elemente nutritive pierdute prin eroziune, este necesar un consum de 400 kilograme/ hectar petrol brut, respectiv patru milioane de kilocalorii/hectar.
Inspectoratului Judetean de Protectie a Mediului apreciaza ca o solutie de urgenta ar putea fi practicarea unei agriculturi unitare pe terenurile agricole in panta, pe suprafete mari, compacte, incurajandu-se formele asociative-.
Botosani: principalii vinovati sunt oamenii
Peste 100.000 de hectare de teren agricol au devenit impracticabile, ca urmare a alunecarilor de teren din aproape toate localitatile Botosaniului, ceea ce reprezinta un sfert din suprafata judetului. Ploile pun in pericol orice cultura agricola sau orice obiectiv de interes comun, cum ar fi drumurile.
Societatea Nationala de Imbunatatiri Funciare avertizeaza ca in acest moment aproximativ un sfert din totalul suprafetei judetului a devenit impracticabila pentru agricultura. Alunecarile de teren care au avut loc in ultima perioada pe intreg cuprinsul judetului se datoreaza factorului uman care, dupa aparitia Legii 18/1991, -a facut tot ce i-a stat in putinta pentru a distruge, fie prin taieri de plantatii, fie prin amenajari de drumuri de exploatare sau constructii hidrotehnice-.
Alunecarile de suprafata, tratate superficial de oricare proprietar de teren, sunt urmate la scurt timp de alunecarile de profunzime, care pun in pericol pamantul pe care oamenii il lucreaza.
-Alunecarile de teren duc la disparitia tarlalelor si, implicit, a productiilor agricole, insa oamenii nu sunt constienti de acest lucru. Apoi dispar drumurile, cum ar fi cel spre Stefanesti, localitati sau conducte de apa, asa cum a fost cazul conductei de alimentare cu apa a municipiului Botosani, care a fost rupta in urma cu doi ani, din cauza alunecarilor de teren-, spun specialistii SNIF.
Nici un ban pentru stoparea dezastrului
SNIF administreaza in prezent aproximativ 100.000 de hectare de teren pe care au fost amenajate lucrari de impiedicare a alunecarilor. Printre acestea se numara amenajarile de pe cursul Jijiei superioare, de pe raza localitatilor Dersca – Sendriceni – Ungureni, al Paraului Burla, pe raza localitatilor Burla – Sulita – Todireni si al Paraului Morisca, pe raza localitatilor Rachiti – Roma – Nicseni. Este necesara impadurirea imediata a acestor suprafete sau efectuarea unor lucrari complexe mult mai costisitoare.
Combaterea alunecarilor de teren necesita cateva sute de miliarde de lei, suportati fie de fiecare proprietar de teren in parte, fie de stat. In scurt timp, cand va fi aplicat impozitul pe terenul agricol, oamenii nu vor accepta sa plateasca un impozit anual de cateva milioane de lei pentru un teren intr-o stare avansata de degradare si vor fi dispusi sa il cedeze in orice moment statului. Dar in ultimii trei ani statul nu a mai alocat nici un fel de fonduri de investitii pentru combaterea alunecarilor de teren din judetul Botosani. Singurii bani care au ajuns in judet au fost niste ajutoare pentru familiile afectate.
