Chiar daca mai prezinta o bruma de imagine idilica, satul romanesc al acestui inceput de mileniu este – in egala masura cu mediul urban – dominat de neincredere generalizata in majoritatea institutiilor si in oameni. Bancile sunt -creditate- cu doar 20% incredere de catre populatia rurala, si guvernul – cu 33%, dupa cum se releva in -Eurobarometrul rural-, cercetare realizata de catre Fundatia pentru o Societate Deschisa, cu sprijinul Delegatiei Comisiei Europene in Romania.
Institutia cea mai demna de incredere este mass-media nationala, jumatate din subiectii chestionati fiind de acord cu obiectivitatea principalelor mijloace de informare in masa, dupa cum reiese din Eurobarometru.
In ce priveste integrarea europeana insa, taranul roman o vede ca pe -fata din vis-: frumoasa, bine imbracata, dar greu de cucerit din lipsa conditiilor materiale ale -petitorului-. Fenomenul este destul de periculos pentru ca poate naste si o doza de complexare, care – in final – va conduce la respingerea integrarii…
Discrepantele dintre invatamantul urban si cel rural, mentionate tangential in Eurobarometru, au fost amplu comentate in cadrul mesei rotunde organizate de Centrul -Educatia 2000+-. Dar, despre situatia invatamantului in mediul rural si opiniile personalitatilor participante la masa rotunda, vom reveni pe larg in pagina de educatie a editiei noastre de sambata, 19 aprilie.
Uniunea Europeana, frumoasa necunoscuta
Aproape 80% din populatia rurala a auzit despre cererea Romaniei de a deveni membra a Uniunii Europene, si 60% este pentru aderare.
Totodata, exista un grad ridicat de constientizare a impedimentelor; o treime din subiecti considera ca lipsa dezvoltarii economice si nerespectarea drepturilor omului ne impiedica, pentru moment, accesul in Europa. In aceeasi nota pesimista – dar in deplina cunostinta de cauza! -, 44% din cei chestionati considera ca subdezvoltarea actuala a agriculturii este o alta bariera in cale aderarii.
Dar, presupunand ca totusi aderam, taranul roman considera ca ar creste sansele de a-si vinde produsele din gospodarie, dupa cum cred 29% din chestionati. Mai mult de o treime din acestia sunt siguri ca ar creste si subventiile pentru agricultura. Un sfert viseaza la noi posibilitati de a pune pe picioare propria ferma, in timp ce 41% considera ca ar creste semnificativ sansele tinerilor de la sate de a gasi un loc de munca.
Dar, chestionati despre aspectele tehnice ale aderarii, taranii au cam ridicat din umeri. In privinta reglementarilor legale privind conditiile de igiena pentru obtinerea de carne si lapte,74% din subiecti au recunoscut ca nu cunosc detalii… Dar 2/3 s-au declarat de acord cu impunerea de restrictii pentru respectarea normelor de igiena.
In ce priveste finantarea de proiecte de dezvoltare rurala prin agentia SAPARD, doua treimi din cei chestionati nu au auzit de acest program finantat substantial de Uniunea Europeana.
In schimb, jumatate din cei care stiu cu ce se mananca finantarea SAPARD cred ca programul li se adreseaza direct. Exista posibilitatea ca procentajul optimistilor sa creasca, dar numai cu acreditarea masurii de investitii in exploatatiile agricole care sa se adreseze direct producatorilor agricoli, si nu procesatorilor…
Pamantul, etalon direct al stabilitatii
Aproape 80% din gospodarii au pamant agricol in proprietate. Si chiar daca exista suprafete excedentare, proprietarii refuza sa le instraineze, chiar si temporar. Cei care au dat – sau au luat – pamant pentru a-l lucra ei – sau altii – reprezinta sub 10% din total, dupa cum reiese din Eurobarometru. Si cam tot 10% din intervievati au recunoscut ca au si pamant nelucrat, din diverse motive. In primul rand, pretul lucrarilor este prea mare – 29%, pamantul este de proasta calitate – 20%, terenul este prea departe de sat – 15%, starea sanatatii este precara/varsta este prea inaintata – 11%. Dar tot nu vor sa-l instraineze… Si pentru a avea o dimensiune reala a iubirii de -mosie-, aproape jumatate din subiecti au declarat ca strainii n-ar trebui sa aiba dreptul de a cumpara pamant in Romania. Ce-i drept, in acest punct de vedere se reflecta si opiniile unor lideri de la inceputurile anilor *90, sloganurile ca -Nu ne vindem tara!- si -Vin mosierii! mai fiind inca actuale in mentalitatea rurala.
Desi taranul roman nu este un jucator, prefera sa-si riste productia agricola in caz de calamitati naturale decat sa si-o asigure. Dintre cei chestionati, 87% au refuzat sa-si faca asigurare de calamitate, iar 5% nici macar nu stiau ca exista asemenea posibilitate…
Si nici pentru anul viitor societatile de asigurari nu prea pot conta pe multi clienti din randul taranilor; doar 17% au declarat raspicat ca se vor asigura, 20% – se mai gandesc, si 57% nu vor sub nici o forma…
Guvernul, pe primul loc in topul lipsei de incredere
Peste 60% din subiectii Eurobarometrului rural se declara neincrezatori in actiunile guvernului. Astfel, peste doua treimi din tarani sunt nemultumiti de nivelul de trai, 78% acuza lipsa locurilor de munca, 73% vad in culori foarte sumbre agricultura, 62% nu sunt multumiti de sistemul de sanatate. De lipsa reducerii coruptiei se plang aproape 70% din intervievati. In ce priveste coruptia, din cei chestionati, 77% considera ca – la nivel national – aceasta este mare sau chiar foarte mare. Dar, in comuna lor, doar 41% considera ca exista o coruptie de dimensiuni impresionante.
Pesimismul taranului roman se vede si in cantitatea de -multumire- reflectata de nivel de trai. Doar 29% se declara multumiti de felul in care traiesc, in timp ce nemultumitii (mai mult sau mai putin…) se ridica la aproape 70% din subiecti.
In ce priveste veniturile, peste 80% sunt nemultumiti de banii pe care ii au. Si nici perspectiva nu o vad in roz; 27% nu-si vad prea bine viitorul apropiat, 30% considera ca peste un an vor trai la fel ca acum, si doar 24% cred ca va fi mai bine pentru ei…
