Aproape jumătate dintre părinții adoptivi (45 la sută) consideră că reunirea copilului cu familia biologică ar trebui să fie posibilă dacă toate părțile doresc acest lucru, rezultă dintr-un studiu realizat de Oficiul Român pentru Adopții, Unicef și Facultatea de Sociologie și Asistență Socială.
Studiul privind strategiile de comunicare despre adopție între părinții adoptivi și copilul adoptat, dat publicității marți, mai arată că la extrema cealaltă se află 16 la sută dintre părinții adoptivi, care cred că reunirea cu familia biologică nu ar trebui să fie posibilă niciodată.
„O părere mai echilibrată este exprimată de părinții care consideră că ar trebui ca această decizie să fie luată când copilul ajunge la maturitate“, arată aceeași cercetare.
De asemenea, 70 la sută dintre părinții adoptivi chestionați au fost de acord cu faptul că integrarea copilului în familia adoptivă este influențată de păstrarea relației cu părinții biologici sau familia de origine. În opinia părinților adoptivi, atașamentul, sentimentul de apartenență și siguranța copilului se pot dezvolta mai bine în condițiile în care copilul nu are o relație cu familia de origine.
În România, singura formă de adopție reglementată și practicată este adopția „închisă“ sau „confidențială“, care presupune absența contactului și a schimbului de informații dintre părinții adoptivi și cei biologici.
Cercetarea a avut drept scop înțelegerea procesului de comunicare despre adopție în familiile adoptive și identificarea factorilor psihosociali și culturali asociați.
Studiul a utilizat metode mixte de culegere a datelor: ancheta de opinie, prin aplicarea unui chestionar pe un eșantion reprezentativ de 516 familii adoptive, care au încheiat procedura de adopție cu cel puțin doi ani în urmă, adică au trecut de perioada obligatorie de monitorizare post-adopție, și interviuri de tipul „povestea vieții“, cuprinzând relatări ale familiilor adoptive și ale unor persoane adoptate despre procesul de comunicare despre adopție.
Rudi Vania
