In zona Tulnici, dintre judetele Harghita si Vrancea, s-a reaprins conflictul intre ciobanii romani si cei unguri, care isi pasc oile pe muntele Furu. Acesti munti sunt revendicati si de catre obstenii din Tulnici, dar si de membrii composesoratelor din Harghita.
La inceputul saptamanii, din ordinul comandantului IPJ Vrancea, Ioan Dibus, la Tulnici s-au deplasat cateva echipaje de politisti, care au incercat sa-i domoleasca pe combatantii din cele doua tabere. Prefectul Constantin Buza sustine ca acest conflict apartine exclusiv celor din Ojdula, care treneaza actiunea de punere in posesie. -Cine are acte va ramane, iar cine nu, va pleca-, ne-a spus el.
Reporterii nostri l-au contactat si pe prefectul de Harghita, Horia Grama. Acesta a declarat ca, in viziunea sa, cei care ar urma sa fie improprietariti in zona revendicata sunt taranii din Ojdula. -Taranii din Ojdula au cu siguranta acte pentru composesorate-, a afirmat Grama.
Cetatenii din comuna Ojdula, judetul Covasna, revendica peste 3.000 hectare de padure de pe suprafata judetului Vrancea. Mai exact, ojdulenii revendica toata suprafata de teren de la Ojdula pana la Lepsa Potok si Valea Minului, localitati aflate in administrarea comunei Tulnici, din Vrancea.
Suprafata de padure aflata momentan in litigiu, respectiv cea dintre punctele Valea Marului, Golul Lepsei, Paraul Bisericii, Coasta Putnei, Izvoarele Putnei si casa lui Neacsu, a fost obiectul disputei dintre moldoveni si unguri inca din anii 1600. In comunicarea -Lupta vrancenilor pentru apararea muntilor de cotropirea habsburgica-, in secolul al XVIII-lea, a istoricului I. Ionascu, se specifica: -Hotarul Vrancei catre Transilvania a fost stabilit in mod oficial pe timpul lui Constantin Mavrocordat Voda, in anul 1735, de vornicul de Vrancea, Miron Dumai si Veil, reprezentantul ?çghenarurului din Sibiu?ê, cumpana apelor a fost socotita, cu acest prilej, hotarul dintre Moldova si Transilvania-. Plecand de la aceste evidente, taranii din obstea Tulnici revendica partea dreapta a Vaii Putnei, cum mergi spre Covasna, suprafata de teren pe care composesoratele din comunele unguresti l-au primit prin Legea Funciara din 1921, pe vremea cand judetul Putna se invecina cu judetul Trei Scaune.
